Acesta a fost primul raport publicat sub noua Comisie, care și-a preluat mandatul la sfârșitul anului trecut. Ca întotdeauna, documentul are scopul de a evalua progresele (sau lipsa acestora) înregistrate de zece țări care speră să adere la UE: Albania, Bosnia-Herțegovina, Georgia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina.
Însă anul acesta raportul are o tentă geopolitică mult mai pronunțată.
Din discuțiile purtate cu oficialii de la Bruxelles în ultimele luni, reiese clar că extinderea UE a redevenit o prioritate. Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, în 2013, iar de atunci blocul s-a... micșorat pentru prima dată în istorie, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE în 2020.
Documentul precizează că „acesta este primul mandat de Comisie Europeană din 2010-2014 în care, având în vedere ritmul accelerat al procesului pentru unele țări candidate, extinderea este o posibilitate realistă” și că întregul proces „se desfășoară acum mai rapid decât în ultimii 15 ani”.
Schimbarea de ritm are legătură cu atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, spunând la prezentarea raportului, că „schimbările geopolitice fac ca argumentele în favoarea extinderii să fie clare. Extinderea nu este un capriciu, ci o necesitate, dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială”.
Se pare că Muntenegru va fi următoarea țară care va adera la UE. Podgorica a declarat că obiectivul său este de a încheia negocierile de aderare la UE până la sfârșitul anului 2026, iar raportul menționează că țara „este pe cale să îndeplinească acest obiectiv ambițios”.
În cele din urmă, decizia nu aparține Comisiei Europene și nici țării candidate, ci celor 27 de state membre actuale ale UE, care decid în unanimitate să deschidă și să închidă cele 33 de capitole de aderare, acoperind toate regulile pe care țările candidate la aderarea la UE trebuie să le adopte ca legi naționale pentru a deveni membre cu drepturi depline.
Muntenegru ar putea fi următoarea nouă membră UE, după colega ei de... coastă adriatică, Croația, aderată în 2013. În imagine, golful Lustica, din regiunea Tivat.
Podgorica negociază deja de 13 ani și, deși a deschis discuții pe toate cele 33 de capitole, a reușit să încheie doar șapte dintre ele – dar majoritatea în ultimele 12 luni, ceea ce arată un anumit avânt. În decembrie, ținta este închiderea altor cinci capitole, dar diplomații UE cu care RFE/RL a luat legătura consideră că acest obiectiv ar putea fi puțin prea optimist. Rămân îngrijorări, în special în ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate și a corupției, precum și independența sistemului judiciar.
Cu alte cuvinte, 2026 ar putea fi prea devreme, dar se aude din ce în ce mai des că Muntenegru ar putea foarte bine să devină „statul membru al UE numărul 28 în 2028”.
Albania ar putea fi următoarea candidată la aderare. Guvernul speră să încheie negocierile în 2027, iar Comisia este din nou optimistă că acest lucru este posibil. Progresele înregistrate în ultimele 12 luni au fost uimitoare, Albania reușind să deschidă 28 din 33 de capitole și urmând să înceapă negocierile privind ultimele cinci capitole la sfârșitul acestei luni.
Cheia, însă, este închiderea capitolelor, iar acest lucru este mai dificil. În cazul Albaniei, este necesar să se întreprindă și o acțiune de relații publice în rândul populației generale a UE. Deși țara este o destinație turistică în creștere și mulți europeni achiziționează proprietăți pe coastă, oficialii UE avertizează că Albania suferă în continuare de ceea ce ei consideră a fi o imagine distorsionată de focar al crimei organizate.
Albania ar aduce UE încă un frumos litoral - dar încă mai trebuie să-și „cizeleze” imaginea.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că una dintre recomandările Comisiei Europene este ca Tirana să depună eforturi și mai mari în „investigațiile privind traficanții de droguri și în identificarea și desființarea grupurilor criminale”.
Dar ce se întâmplă cu Moldova și Ucraina? Acestea rămân „cuplate” pentru moment – așa cum au fost de când au depus ambele cereri de aderare în 2022 și vor rămâne așa în ciuda numeroaselor zvonuri din acest an că vor fi separate. Decuplarea ar fi permis Moldovei să înceapă negocierile de aderare acum, întrucât Ucraina este blocată de Ungaria de peste un an și este probabil să rămână în această poziție până la alegerile parlamentare din aprilie 2026 din această țară din Europa Centrală.
Moldova speră să adere în 2028, iar Ucraina consideră că poate adera în acest deceniu, în ciuda războiului în curs. Ambele țări au primit cele mai bune evaluări din partea Comisiei până în prezent, chiar dacă Kievul a fost avertizat în legătură cu încercarea de a știrbi puterea agențiilor speciale anticorupție NABU și SAP, anul acesta.
În timp ce ambele țări rămân „blocate”, toate statele membre ale UE, cu excepția Ungariei, au convenit să continue lucrările „tehnice” cu Chișinăul și Kievul, în așteptarea semnalului politic final din partea Budapestei, care ar putea veni odată cu schimbarea guvernului, anul viitor. Ideea este ca apoi să se deschidă cât mai multe capitole posibil.
Deja acum, convingerea comună în majoritatea capitalelor UE este că aproximativ jumătate pot fi deschise, chiar dacă comisarul pentru extindere, Marta Kos, a remarcat cu un oarecare optimism că negocierile pentru toate cele 33 de capitole pot începe imediat dacă Budapesta ar face o schimbare bruscă de direcție.
Comisara pentru extindere Marta Kos prezentând raportul privind țările candidate, pe 4 noiembre, la Bruxelles.
Între timp, vor continua discuțiile despre cum să se facă procesul de extindere mai practic. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a lansat ideea că unanimitatea ar trebui să fie necesară doar pentru a începe și a încheia negocierile de aderare, idee care a fost respinsă de statele membre ale UE, care preferă să aibă mai multe oportunități de a opri procesul. Aceasta este poziția nu numai a Ungariei, ci și a altor țări care au probleme cu vecinii lor din afara UE. Gândiți-vă la Bulgaria, care blochează în prezent Macedonia de Nord, sau la Croația, care dorește să țină Serbia sub control înainte ca Belgradul să poată adera.
În ultimele săptămâni au fost lansate și multe alte tipuri de „baloane de testare” politice cu privire la modul în care poate funcționa extinderea. Una dintre discuții a vizat ideea de a acorda noilor membri drepturi de vot numai în anumite chestiuni – un fel de statut de „membru secundar” pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a respins imediat când a fost întrebat despre acest lucru, săptămâna trecută.
Între timp, Comisia Europeană va lucra la revizuirea și reformarea politicilor pre-extindere, pentru a evalua impactul noilor membri asupra diverselor domenii politice.
Kos a menționat deja ideea introducerii unui mecanism care să poată suspenda drepturile de vot sau să refuze accesul la fondurile UE pentru noii membri, în cazul încălcării statului de drept.
Toate acestea sunt semne adresate limpede statelor membre mai vechi, din vestul UE, care au fost reticente în privința extinderii clubului de teama primirii vreunei „alte Ungarii” - adică o nouă membră problematică, certată cu democrația.
Steaguri în centrul Chișinăului, cu două zile înaintea alegerilor de la 28 septembrie.
Soluția cea mai probabilă pentru a face extinderea gestionabilă este, poate, una care a fost deja utilizată în extinderile anterioare – perioadele de tranziție. Aceasta a fost utilizată în extinderea din 2004 a opt țări din Europa Centrală și de Est. Cetățenii acestor țări, de exemplu, nu aveau dreptul să caute imediat un loc de muncă în alte părți ale UE.
Polonia, cu o piață agricolă mare, nu a fost nici ea integrată imediat în piața unică a UE. O înțelegere similară, de exemplu, pentru produsele agricole ucrainene, care a cauzat deja probleme politice în unele părți ale clubului, nu ar fi surprinzătoare.
Dintre cele patru țări, Ucraina va fi cea mai dificilă, având în vedere dimensiunea sa și provocările generate de război.
„Absorbția” Albaniei, Moldovei și Muntenegrului va fi mai ușoară din toate punctele de vedere. Kos a făcut aluzie la faptul că populația Muntenegrului, de aproximativ 600.000 de locuitori, este aceeași cu cea a orașului portuar belgian Anvers, iar Albania și Moldova, cu mai puțin de trei milioane de cetățeni fiecare, sunt comparabile cu Roma. Cu alte cuvinte, UE nu ar trebui să modifice prea mult regulile și planurile bugetare dacă cele trei țări ar fi adăugate.
Nu vă mirați dacă ele vor deveni membrii 28, 29 și 30 ai UE.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te