Europa Liberă a mers la întâlniri electorale ale candidaților partidelor cu cele mai mari șanse să intre în Parlament, potrivit sondajelor. Am urmărit liderul PAS, Igor Grosu, la hramul orașului Ungheni și la întâlniri în două sate din Hâncești și îți arătăm exact cum a fost.
Takeaki Mațmura a venit în Moldova ca să se documenteze pentru teza lui de masterat despre țările postsovietice. Învață româna și merge prin țară pentru a afla mai multe despre foamete și deportări. În curând se va întoarce în Japonia, dar va reveni în Moldova la iarnă ca să continue cercetările.
După aproape 20 de ani, cât au stat conservate, monumentele de arhitectură Vila Herța și Casa Kligman din Chișinău vor fi restaurate. Edificiile, care păstrează amprenta Chișinăului de altădată, vor fi reabilitate cu ajutorul guvernului francez. Costurile se ridică la peste șapte milioane de euro.
Cu o lună înainte de alegerile parlamentare, liderii Franței, Poloniei și Germaniei au transmis R. Moldova, de ziua ei și în limba română, la un concert în centrul Chișinăului: „Moldova este parte a familiei europene și locul ei este în UE”. Opoziția spune că a fost amestec în alegeri.
Din dor pentru limba română, bucate și dansuri tradiționale, aproape 200 de copii ale moldovenilor stabiliți în diaspora participă la ediția din acest an a taberei „Dor”.
Mariana Ursachi a renunțat la cariera de profesoară în Chișinău pentru agricultură. De câțiva ani, își împarte viața între capitală și satul natal Taxobeni, Fălești, unde cultivă legume, verdețuri și zmeură, pe care le vinde la târguri. Visează la o seră modernă, ce i-ar asigura producție tot anul.
Pe 21 iulie, a început admiterea în universități, colegii și școli profesionale. La Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei, zeci de tineri au venit din prima zi să-și depună actele, chiar dacă se pot înscrie online. Au vrut să vadă unde vor învăța, în ce cămin vor sta și să-și cunoască viitorii colegi.
Grădinițele din Găgăuzia au primit manuale și caiete de lucru pentru studierea limbii române. La grădinița nr. 6 din Comrat, peste 150 de copii învață româna din grupa mică, având câte două lecții pe săptămână. În paralel, adulții din regiune au cursuri gratuite de română, într-un program național.
După ani munciți în construcții în Marea Britanie, Sorin Huțuțui și soția lui, Natalia, s-au stabilit în satul de baștină al femeii – Recea, din raionul Râșcani. Au deschis acolo o cofetărie, pornind de la pasiunea ei, iar acum au două localuri și o afacere de familie care crește pas cu pas.
Circa 6.000 de elevi de-a IX-a care întâmpină dificultăți la matematică fac ore suplimentare cu colegi mai mari și profesori, înainte de examenele de absolvire a gimnaziului. La liceul „Eminescu” din Chișinău, trei liceeni lucrează unu la unu cu trei gimnaziști de două ori pe săptămână, după lecții.
Mai mulți tineri cu deficiențe de auz, absolvenți de școli profesionale, lucrează la o fabrică de textile și la una de asamblare a geamurilor, din Chișinău. Ambele au fost fondate de Asociația Surzilor din Moldova, în condițiile în care persoanele care nu aud își găsesc cu greu un loc de muncă.
Anișoara Curcubet (27 de ani) are Sindromul Down și locuiește cu mama ei, Galina (70 de ani), în satul Pârâta, din raionul Dubăsari. Pensiile pe care le primesc, de dizabilitate și de vârstă, abia de le ajung de medicamente. Tânăra nu se descurcă singură, iar mama își face griji pentru viitorul ei.
Profesoara Tatiana Guran din satul Congaz, din Găgăuzia, a învățat limba română de la zero până la nivelul B1 la cursurile gratuite pentru minorități. Pentru cei ca ea, care au progresat rapid și vor să treacă la un nivel avansat, va fi lansată în curând cea de-a treia etapă a programului național.
600 de liceeni au participat, în vacanța de primăvară, la cursuri de instruire ca să fie mentori pentru elevii de-a IX-a și să-i ajute să se pregătească de examenul la matematică de absolvire a gimnaziului, în programul „Matematica de la egal la egal”, lansat de Ministerul Educației, UNICEF și PNUD.
Gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău, unde învață cei mai mulți copii refugiați din Ucraina, a beneficiat de fonduri guvernamentale și de la parteneri externi pentru reparație, echipamente și programe educaționale.
La 3 ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina, artista Valeria Duca a inaugurat, la Muzeul Național de Artă din Chișinău, o expoziție de picturi care arată drama refugiaților ucraineni veniți în R. Moldova în februarie 2022.
Filimon Nastas are 84 de ani și de jumătate de an este student la Universitatea pentru vârsta a treia. O dată pe săptămână, merge la cursuri de abilități digitale și educație juridică. Când nu e la ore, seniorul colectează și vinde plante medicinale sau brodează cămăși tradiționale la șezători.
În ajun de Anul Nou, în Volintiri, Ștefan Vodă, zece săteni deghizați în „babe” și „moșnegi” merg cu uratul. Obiceiul a fost reluat anul trecut, după ce multă vreme a fost dat uitării. Urătorii și-au confecționat măștile încă în noiembrie, iar cojoacele le-au moștenit de la părinți și bunici.
Încarcă mai mult
