Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
Anul trecut, în Republica Moldova au fost înregistrate 2.807 cazuri de hepatite virale, cu peste 800 mai multe față de 2022, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30%, conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).
Programul „Casa verde” va fi extins la nivel național după ce peste 200 de gospodării casnice vulnerabile din punct de vedere energetic au beneficiat de măsuri de eficientizare energetică. Programul va fi preluat de Centrul Național pentru Energie Durabilă.
Aproape 30.000 de copii din Republica Moldova au părinții plecați la muncă în străinătate. Majoritatea dintre acești copii trăiesc în sate (70%), iar anul trecut mai puțin de jumătate aveau custodie legală.
Cinci sportivi vor reprezenta Moldova la Jocurile Paralimpice de la Paris, care se vor ține după Olimpiadă. Trei fac parte din lotul național de para judo și câte unul – de para powerlifting și para atletism. Pentru unii, e prima participare la Paralimpiadă, pentru cineva – a cincea.
Oscar, un băiat de 11 ani din Kiev, a ajuns în Moldova împreună cu tatăl său anul trecut. Bărbatul a trebuit să părăsească țara, iar copilul a ajuns în grija unor asistenți parentali din satul Vâșcăuți, Orhei. De la începutul războiului, în Moldova au venit peste 1.000 de copii ucraineni neînsoțiți.
Locuitorii comunei Grătiești (7 km de Chișinău) au apă la robinet doar câteva ore pe zi, dar și atunci presiunea e scăzută. Oamenii se plâng că nu pot face duș, spăla hainele și vesela. Primăria spune că în ultimii ani comuna a crescut, iar stațiile de pompare nu fac față necesităților populației.
R. Moldova importă 90% din usturoiul necesar pentru consumul populației. Experții în legumicultură spun că producătorii autohtoni nu pot concura cu usturoiul din străinătate, care este mai ieftin și mai rezistent, iar autoritățile dau asigurări că depun eforturi pentru a încuraja producția locală.
În trei luni fundațiile pentru pilonii liniei electrice Vulcănești-Chișinău sunt finalizate în proporție de 62% în Găgăuzia. Deși în unele sate nici n-au început săpăturile, autoritățile spun că până în luna august toate fundațiile din regiune vor fi gata pentru asamblarea pilonilor.
Ion Constantin este unul din puținii agricultori care cultivă usturoi în R. Moldova. De pe cele 2 ha ale sale din satul Micăuți, Strășeni strânge anual câte 10-12 tone de usturoi.
Peste 4.000 de refuzuri și 27 de procese verbale au fost înregistrate în cele trei luni cât a durat recensământul populației și locuințelor. Săptămâna viitoare, Biroul Național de Statistică începe ancheta post-recenzare, iar la sfârșitul anului vor fi prezentate primele date preliminare.
Numărul de plângeri la Consiliul pentru Egalitate în 2023, în care s-a constatat că vorbitori de rusă au fost discriminați din cauză că nu cunosc și limba română, a crescut față de ultimii ani, a confirmat Europei Libere președintele Consiliului, dar a sugerat și câteva explicații liniștitoare.
Cu bugete mici și probleme mari, primarii din Volintiri și Copceac, Ștefan Vodă, vor amalgamarea celor două sate. Împreună, ar avea peste 5.000 de locuitori și ar putea astfel să atragă proiecte mari de dezvoltare. Localnicii nu-și doresc, însă, „unirea”. Consilierii locali sunt cei care vor decide.
În ultimii 6 ani, numărul ovinelor și caprinelor a scăzut în Moldova cu peste 300.000, de la 860.000 la 549.000 de capete. Crescătorii de oi spun că oieritul poate fi profitabil doar dacă ai rase bune de lapte, deoarece consumul de carne de oaie este foarte mic, iar 90% din lână nu se vinde.
Recenzorii au o misiune dificilă la finalul numărătorii naționale: să găsească și să recenzeze oamenii străzii. Chestionarele pentru aceștia conțin mai puține întrebări, iar interviul durează 5-10 minute. La recensământul din 2014, în toată țara au participat doar 70 de persoane fără adăpost.
Mihaela Postolachi locuiește de 6 ani la centrul de plasament din Hâncești. A terminat gimnaziul și, alături de alți 15 tineri din opt centre de plasament, a sărbătorit balul de absolvire, organizat de o fundație de caritate. Profesorii i-au îndemnat să-și continue studiile ca să obțină o profesie.
Familia El-Astal a venit în Moldova în noiembrie 2023, după ce în Fâșia Gaza au început luptele, iar casa lor a fost distrusă. Raed, Oxana și doi din cei trei copii ai lor locuiesc acum la centrul pentru refugiați din Cărpineni. Medici de profesie, soții speră să poată lucra în spitalele moldovene.
Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană în 2 ani, de când agricultorii moldoveni pot exporta în UE șapte categorii de produse fără taxe vamale. În schimb, exportul de prune aproape s-a triplat într-un an, de la 23.000 la 60.000 de tone.
Pe final de recensământ, sunt colectate date în spațiile colective de locuit: mănăstiri, centre de plasament, aziluri de bătrâni, cămine, cazărmi, închisori. Monahiile de la mănăstirea „Înălțarea Domnului” din satul Japca, raionul Florești, au răspuns pentru prima dată la întrebările unui recenzor.
În R. Moldova numărul copiilor care așteaptă să fie adoptați este de aproape două ori mai mare decât numărul cererilor de adopție. Anul trecut, doar 20% din copiii cu statut „adoptabil” au fost înfiați, iar autoritățile spun că peste 90% din adoptatori își doresc copii mici, sănătoși și fără frați.
Andrei și Mariana Susan din Piscărești, Rezina, au doi copii biologici, iar anul trecut au adoptat trei surori de 7, 8 și 14 ani. Nici vârsta lor, nici faptul că erau trei nu a fost un impediment. În Moldova copiii de peste 7 ani, frații și cei cu nevoi speciale au cele mai mici șanse la adopție.
Încarcă mai mult
