Legislatia taxării averilor diferă foarte mult în Uniunea Europeană de la o ţară la alta. Este vorba de ceea ce se mai numeste „impozitul pe patrimoniu“, prin care se calculeaza valoarea tuturor bunurilor si posesiunilor declarate, imobiliare sau nu, ale unui individ. In Europa un asemenea impozit pe avere exista de fapt doar in Franta, Norvegia, Olanda si Elvetia. In general e vorba de intre 1% si aproape 2% din valoarea capitalului.
Majoritatea celorlalte ţări europene care au avut un asemenea impozit l-au suprimat in ultimele doua decenii de neoliberalism, in special pentru a evita scurgerea capitalului spre alte tari. Chiar si in Franta au fost introduse modificari substantiale anul trecut pentru a evita plecarea unor mari averi spre tarile vecine, mai ales spre Belgia. Belgia nu aplica impozite pe avere, iar multe persoane bogate din Franta s-au instalat de partea cealalta a frontierei, unele luandu-si chiar cetatenia belgiana.
Un caz celebru este cel al cintaretului francez de origine belgiana Johnny Hallyday, care a cautat sa obtina cetatenia belgiana in virtutea faptului ca s-a nascut si a trait toata tineretea in Bruxelles, insa caruia autoritatile belgiene i-au refuzat acordarea cetateniei, intrucit era banuit ca ar cauta doar sa scape de plata impozitului pe avere in Franta.
Actuala criza a readus insa in atentia legislatorilor din mai multe tari europene, inclusiv in Belgia, ideea de a introduce un impozit pe avere, altfel zis de a taxa bogatia. Ideea este insa privita cu scepticism de majoritatea economistilor, care se tem ca o asemenea masura ar putea declansa mult temuta fuga a capitalurilor.
Unele tari in afara Europei care au o asemenea legislatie, precum India de pilda, nu taxeaza de altfel decît acea parte non-productiva a bogatiei, cum sint masinile, bijuteriile, sau locuintele goale, neocupate. In acest context merita din nou mentinut cazul particular al unei tari cum e Belgia. In regatul Belgiei, nu numai ca nu exista impozit pe avere, dar proprietarii de imobile de locuit platesc un impozit nesemnificativ pe sumele incasate din inchirierea camerelor, apartamentelor si caselor. Nu e de mirare ca intr-o asemenea tara foarte multe averi -netaxate- se ridica pe speculatiile imobiliare si pe mini-imperii locative.
-----------------
Aşa zisa „impozitare indirectă” care îi vizează pe cei cu cheltuieli mult peste veniturile legal obţinute este una din cele câteva măsuri noi pe care guvernul vrea să le aplice începând cu 2012 pentru a echilibra deficitul bugetar, din contul sporirii poverii fiscale pentru bogaţi.
Planurile executivului au generat disensiuni grave în sânul coaliţiei de guvernare, fiind criticate ca fiind „nepregătite” de către partenerii premierului, însă ulterior aceştia au sprijinit-o preferând să intre în exerciţiul de alegere a şefului statului cu mai puţine neînţelegeri între ei.
Guvernul însă nu a descris cum anume are de gând să aplice măsura astfel încât să nu-i pună sub bătaie, de exemplu, pe receptorii de remitenţe, pericol intens scos în prim plan de criticii premierului. Teoretic, cei ce primesc remitenţe ar fi greu să dovedească provenienţa legală a banilor din care şi-au cumpărat o casă sau o maşină. S-a spus, de asemenea, că capacitatea autorităţilor de a descoperi adevăraţii proprietari ai unor bunuri de lux va ceda în faţa capacităţii bogaţilor de a ascunde aceste bunuri şi, astfel, tot cetăţeanul disciplinat va avea de suferit.
Iată cum răspunde acestor critici ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă: „În primul rând, noi vorbim despre nişte metode indirecte de evaluare, care vor fi folosite de serviciul fiscal pentru a suprapune anumite informaţii din declaraţia pe venit cu cea care ţine de situaţia financiară reală a unui cetăţean. În cazul în care un cetăţean are declarate venituri de 10 mii de lei, dar efectuează cheltuieli de sute de mii de euro, atunci evident că ceva nu se leagă. Și atunci, metodele respective permit serviciului fiscal să analizeze informaţia din mai multe surse, respectiv cetăţeanul va fi rugat să indice sursa veniturilor, dacă nu să plătească impozit – 7 şi 18 la sută, în funcţie de mărimea venitului ascuns.
Anul 2012 va fi unul de pornire, iar efectiv, abia în 2013, în baza declaraţiilor de venit din 2012, vor fi aplicate metodele. De aceea, oamenii să stea liniştiţi. Cei care au salariu şi plătesc impozite chiar nu sunt vizaţi, cei care sunt peste hotare şi transmit nişte bani acasă la fel nu sunt în vizorul nostrum. Sunt vizaţi cei care folosesc din plin beneficiile oferite de stat şi nu plătesc impozite. ”
Deşi au descoperit, după pierderea puterii de către comunişti în 2009, că fiul ex-preşedintelui Vladimir Voronin, Oleg Voronin, ar fi cheltuit 8 milioane de dolari în 16 luni, adică câte jumătate de milion de dolari pe lună, plătind de pe cardurile bancare personale pentru călătorii în diferite destinaţii luxoase, de la Baden-Baden şi Dubai, până la Munchen sau Viena, autorităţile fiscale nu au putut dovedi că acesta ar fi încălcat legea şi au clasat dosarele pe numele fiului fostului preşedinte communist din lipsă de probe.
În acest condiţii, nu este de mirare că opoziţia comunistă s-a împotrivit cel mai aprig intenţiei guvernului, acuzându-l că, urmând sfaturile FMI, acesta îşi trădează poporul pentru a-şi păstra mandatul şi a smulge laude de la străini.
