Admiterea în şcolile superioare din această vară se va face după regulile preferate de fiecare instituţie de învăţământ superior în parte, evident atât cât îi va permite legea. De ce este necesară această schimbare? Ce aşteptări presupune? Vor avea candidaţii din acest an motive de bucurie sau dimpotrivă? Vom discuta în această dimineaţă cu doamna Nadejda Velişco, şefa Direcţiei învăţământ superior din cadrul Ministerului Educaţiei.
Europa Liberă: Aşadar, cu începere din acest an Universităţile vor stabili propria „metodologie” pentru concursul de admitere în sesiunea 2012. Cu începere din acest an – cum precizează un comunicat – ar însemna că noile reguli vor fi păstrate un timp, nu numai pentru acest an, nu?
Nadejda Velişco: „Da, sigur ca da. Dar mai întâi de toate să zic că s-a făcut o analiză a admiterii din anii precedenţi, în care admiterea se făcea în baza unei formule stabilite de minister în care circa 30 de procente din acea formulă reprezenta media generală a bacalaureatul, iar altele 70 de procente reprezentau disciplinele de profil stabilite de fiecare universitate în parte. Acum fiecare universitate va decide: vrea să implementeze acea formula sau alta, vrea să facă examene sau nu? Va decide în funcţie de ce are de gând să-şi selecteze pentru a forma profesional în continuare.”
Europa Liberă: Deci, asta se are în vedere când se spune „metodologii proprii de concurs” ?
Nadejda Velişco: „Da, exact.”
Europa Liberă: Dar în ce măsură se vor menţine în cadrul legislaţiei sau a actelor normative care reglementează admiterea?
Nadejda Velişco: „Deci, actele normative permit această schimbare în acest an pentru studii superioare de licenţă ciclul I. În ce priveşte ciclul II – studii superioare de masterat, există o hotărâre de guvern în care se spune foarte clar că acolo admiterea se face în baza unor examenele stabilite foarte clar prin hotărâre de guvern. La masterat vom reveni anul viitor, pentru schimbări eventual ca şi acolo universităţile mai târziu să-şi poată stabili propriile metodologii de concurs. În ce priveşte anul acesta, vorbim că schimbarea se produce doar la ciclul I, studii superioare licenţă.”
Europa Liberă: Această metodologia de concurs eventual nouă mai aprobată (examene, formule de concurs, probe de aptitudini etc.) trebui, legal, făcută publică. E timp rezonabil destul pentru aşa ceva?
Nadejda Velişco: „Cred că este suficient, pentru că această experienţă există şi în alte state mai întâi de toate. Pe de altă parte, acest subiect a fost discutat cu Consiliul rectorilor şi mai continuă, chiar şi astăzi va fi o şedinţă cu Consiliul rectorilor în care aceştia urmează să spună ce au de gând să facă. În al doilea rând, nu cred că multe universităţi îşi vor stabili examene de admitere, pentru că concursul la diferite specialităţi este foarte divers. Şi cel mai mare concurs rămâne să fie la economie, drept, limbi străine, jurnalism şamd., inginerie. Iar din cele 175 de specialităţi, vă daţi seama - sunt 175, chiar mai multe acum - urmează să se depună actele acolo unde nu întotdeauna este concursul acesta.”
Europa Liberă: Care sunt raţiunile din care s-a decis acest lucru, de ce a trebuit sau ce se urmăreşte prin această schimbare? Şi de ce tocmai acum?
Nadejda Velişco: „Este o cale mai lungă. Vorbim de fapt despre reala autonomie universitară, constituită din mai mulţi piloni: e vorba şi de autonomia organizaţională, academică, cea financiară. În acest an a fost produsă o politică publică în special cu accent pe autonomia financiară, pentru că ceilalţi se produc, iar cea financiară încă urmează în acest an să fie stabilită, în care universitatea trebuie să devină una autonomă din toate poziţiile şi să se asigure singură şi financiar. Mai mult decât atât, să poată stabili numărul de absolvenţi care pot veni la această universitate, calitatea studiilor pe care o oferă ş.a.m.d. deci, vorbim de autonomia universitară reală. Le dăm universităţilor libertatea să-şi aleagă metodologia de concurs şi să-şi selecteze studenţii care consideră ei că ar trebui să facă carte la ei în universitate. Mi se pare normal pentru că aşa fac toate statele europene şi chiar cele din jurul nostru.”
Europa Liberă: Dar o aşa formulă a fost valabilă anterior şi, din câte ne amintim, s-a renunţat la ea pentru că s-a crezut că în universităţi se creaseră focare de corupţie. Nu-i aşa?
Nadejda Velişco: „Nu. Anterior, în jur de 2000-2002, au fost examene de admitere stabilite tot prin regulamente ale ministerului. Examene de admitere au fost atunci.”
Europa Liberă: Şi de ce s-a renunţat la ele?
Nadejda Velişco: „Tocmai din considerentul despre care spuneaţi, că exista această corupţie, aşa cum se spunea pe atunci. Dar nu acesta este elementul la care trebuie să revenim. Elementul la care revenim este că universitatea este în drept să aibă această autonomie universitară reală, să-şi selecteze viitorii studenţi, mai apoi viitori absolvenţi ai universităţii, să facă faţă acestui cuvânt „calitatea studiilor” şi nu numai…”
Europa Liberă: Dar ce garanţii există că nu se va reveni la ceea de ce s-a fugit în 2000-2002?
Nadejda Velişco: „Ministerul are încă această misiune de a monitoriza. Mai mult decât atât, va fi creată o agenţie de asigurare a calităţii care urmează să verifice cum s-a întâmplat acest lucru. Deci, nu este pur şi simplu un pas doar. Deci urmează şi al doilea.”
Europa Liberă: Dacă fiecare universitate va decide independent, ca să nu zic urât - la bunul ei plac - metodologia de admitere, cine va ţine cont de termenele de organizare şi desfăşurare a examenelor?
Nadejda Velişco: „Acestea sunt stabilite de Minister. Mai mult decât atât, ministerul mai are stabilite şi alte criterii. Metodologia de concurs nu presupune că există încă nişte criterii legale de care universităţile nu trebuie să ţină cont. În acel regulament este foarte clar stipulat: luând în consideraţie legislaţia în vigoare, dar şi stipulările prezentului regulament care a fost discutat la colegiul ministerului. În acest regulament o să găsiţi, de exemplu, menţinerea acelei cote de 15 procente pentru cei dezavantajaţi: copii orfani, copii invalizi ş.a.m.d. este o listă întreagă.
Mai mult decât atât, sunt stabilite raporturile rural-urban. Anul acesta urmează să fie pentru municipiile Chişinău şi Bălţi 35 de procente, iar pentru celelalte localităţi – 65 de procente. Mai există acea coptă stabilită - 90 de procente pentru cei cu diplomă de bacalaureat şi 10 procente cei veniţi cu diploma de studii medii de specialitate. Deci, mai sunt stipulate şi alte lucru. Nu înseamnă că facem cum vrem tot, ci luând în consideraţie legislaţia în vigoare.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, cine va sincroniza sau cel puţin va discuta despre necesitatea sincronizării cererii cu oferta universitară pentru diferite specializări? De ce avem, cum spuneaţi şi dv., foarte mulţi economişti sau oameni cu studii făcute în economie şi nu avem alte specializări sau suficientă lume în alt domeniu ca să asigure necesităţile economiei naţionale.
Nadejda Velişco: „La acest segment responsabile de ceea ce m-aţi întrebat, corelarea cu piaţa muncii, sunt mai multe ministere, şi al Educaţiei, dar nu doar. Este şi Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, alături este şi Ministerul Finanţelor fără de care nu poţi să faci o analiză a situaţiei reale pe piaţa munci. Asta pe de o parte. Pe de alta, vă spuneam că din 2008 încoace nu funcţionează acea agenţie de evaluare externă şi acreditare a instituţiilor de învăţământ superior, care spunea foarte clar: este acreditată pentru că produce următoarele studii, la următoarele specialităţi şi capacitatea instituţiei este de atâtea locuri. Nu trebuie să iei sute de persoane să zicem la acelaşi drept. Deci, dacă universitatea este acreditată pentru 20 sau 25 de locuri, ea trebuie să respecte acest criteriu şi această evaluare externă făcută de această agenţie. Din păcate, la noi această agenţie din 2008n încoace nu funcţionează. Aşteptăm Codul Educaţiei, ca această agenţie să-şi reia activitatea, aşa cum există în absolut toate statele.”
Europa Liberă: Dar de ce nu funcţionează ea?
Nadejda Velişco: „Nu ştiu. S-a aşteptat în primul rând Codul Educaţiei ca să fie adoptat, care este baza legală acest document. Pe de altă parte, este nevoie de noi surse, noi persoane pentru această agenţie, deci prin urmare trebuie pregătită perioada pentru fondarea acestei agenţii. Mai ales că ea se preconizează să nu fie în cadrul ministerului, dar în subordinea guvernului.”
Europa Liberă: Vă întrebam, pentru că dacă vrem să asigurăm continuitate, nu prea e de înţeles de ce şi-a început activitatea, a început să acrediteze şi a fost stopată brusc…
Nadejda Velişco: „Bine, au fost şi alte circumstanţe. Aceasta a fost în 2008. Există un regulament pentru această agenţie, prin urmare există şi posibilitatea ca să reluam această activitate. Şi eu cred din planurile de activitate atât ale guvernului, dar şi ale ministerului, se preconizează în toamnă ea să-şi preia activitatea.”
Europa Liberă: Dar nu există o contradicţie în faptul că, pe de o parte, se oferă cât mai multă autonomie universităţilor, iar pe de alta iată există probleme de acest gen: universităţile puse în situaţia de a supravieţui şi a-şi face necesarul de bani ce preocupări ar putea avea ca să lege mai bine oferta universitară cu piaţa muncii, de exemplu?
Nadejda Velişco: „Indiferent de tipul universităţii, publică sau privată, acestea trebuie să respecte standardele educaţionale ale statului Republica Moldova. Asta pe de o parte. Pe de alta, aceste universităţi au posibilitatea să elibereze absolvenţilor săi diplome ale statului Republica Moldova, diplomele Ministerului Educaţiei, cu suplimente la diplomă în două limbi – română şi engleză – care permite multe posibilităţi pe piaţa naţională şi internaţională. Prin urmare, normal că motivaţia şi de aici trebuie să vină. Pentru că de exemplu dacă i-am lăsa pe piaţa muncii doar aşa să-şi producă absolvenţi vă daţi seama că nu este atât de simplu cu diploma proprie să te lansezi într-o competiţie atât de serioasă.”
Europa Liberă: Cu alte cuvinte această inovaţie, ne daţi dv. asigurări, e de bine şi eu, de exemplu, dacă aş fi candidat, ar trebui să fiu mai fericit un pic?
Nadejda Velişco: „Nu ştiu dacă ar trebui să fiţi fericit. Dar în tot cazul pentru întreg contingentul de absolvenţi care este aşteptat în această vară se preconizează ca cel puţin cu 45 de zile înainte de depunerea actelor, să fie anunţată metodologia fiecărei universităţi, ea va fi şi pe site-ul nostru, şi pe site-ul universităţii, respectiv studentul va şti că la universitatea X anul acesta se va aplica o formulă, poate chiar cea de anul trecut, de ce nu? Pe unii îi aranjează, pe alţii – nu. Iar de exemplu la altă universitate va fi o probă de concurs, de exemplu un test pentru limba străină.”
Europa Liberă: O alegere mai mare este întotdeauna un lucru mai bun. Dnă. Velişco, vă mulţumim.
