Cei 8019 de milionari în lei înregistrați în acest an au adunat în pungile lor peste 28 de miliarde de lei. Anul trecut, ei au plătit statului impozite pe venit în valoare totală de aproape 2 miliarde de lei.
În ultimii 25 de ani, numărul milionarilor s-a mărit cu aproximativ 314 persoane pe an, iar în ultimii zece ani, numărul a crescut anual, în medie, cu 760, sporind mai accentuat în ultimii șapte ani.
În prezent, un milionar revine la fiecare 300 de locuitori ai R. Moldova, în timp ce cu 10 ani în urmă respectiva proporție era de unu la 6.600.
Un minor – cel mai tânăr milionar, iar aproape 4.000 sunt multimilionari
Datele Fiscului arată că cel mai tânăr milionar din R. Moldova are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani. În general, cei mai mulți milionari se înregistrează în categoria de vârstă de 40-49 de ani (2761), urmată de categoriile de vârstă 30-39 de ani; 50-59 de ani și de 60 de ani și mai mult. Segmentul tânăr al milionarilor, cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, numără 260 de persoane.
Din cei 8019 de milionari, circa 70% sunt bărbați.
Într-un răspuns oferit Europei Libere, Fiscul notează că 3.902 de milionari au avut venituri mai mari de 2 milioane de lei, iar 4.117 – până la 2 milioane de lei.
Peste 76% (6120) din milionarii moldoveni locuiesc în Chișinău. În mun. Bălți sunt 225 de milionari. Raioanele cele mai „bogate” în milionari sunt Ialoveni (182), Orhei (114) și Strășeni (108). În autonomia găgăuză sunt 131 de milionari.
Fiscul a mai spus Europei Libere că majorarea numărului de milionari are loc pe fondul creșterii veniturilor salariale, extinderii bazei fiscale și creșterii unor sectoare ale economiei, în special IT. Cei mai mulți milionari, menționează Fiscul, activează în domenii precum IT și tehnologii, consultanță, investiții și servicii online.
Milionul de azi nu e cel de ieri
Economistul Viorel Gîrbu susține că, în principal, doi factori ar fi determinat creșterea numărului de persoane cu venituri de peste un milion de lei. În primul rând, este vorba de „deprecierea masivă” a leului moldovenesc, care ca urmare a „șocului inflaționist” din perioada anilor 2021-2024, s-a diminuat cam în jumătate. „Un milion de lei din 2025 nu are valoarea unui milion din anul 2021. În mărime nominală suma arată la fel, dar ca valoare este mult mai mică”, a explicat Gîrbu.
Expertul a estimat în discuția cu Europa Liberă că numărul milionarilor va continua să crească și pe fondul unei politici fiscale relaxante pentru cei cu venituri mari. „În R. Moldova nu sunt aplicate «impozitele progresive». Indiferent de mărimea venitului, impozitul pe venit este de 12%, așa că pentru oamenii cu bani mulți e simplu să-i legalizeze”, a spus economistul.
Potrivit lui Gîrbu, în unele țări europene, în funcție de mărimea veniturilor, mărimea impozitelor oscilează între 40 și 70%.
Sărăcia, în topul îngrijorărilor moldovenilor
Pe de altă parte, rezultatele unui sondaj al Institutului Republican Internațional arată că, în R. Moldova, sărăcia este în topul fenomenelor ce-i îngrijorează cel mai mult pe moldoveni. Mai tare chiar decât un război sau conflictele externe.
R. Moldova înregistrează rate ale sărăciei în creștere în ultimii ani. Cele mai recente date ale Biroului Național de Statistică indică o rată a sărăciei absolute de 33,6%.
Decalajul este foarte mare între păturile sociale cele mai sărace și cele mai bogate din R. Moldova, arată studiul „Moldova inegală”, publicat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).
Diferența dintre veniturile celei mai bogate populații față de ale celor mai sărace este „enormă”, înregistrând o diferență de peste 72%, iar indicatorii pentru sărăcia absolută au început să se înrăutățească accentuat începând cu anul 2022. Cea mai afectată de sărăcie este populația de la sate, persoanele vârstnice și cele cu dizabilități. Studiul CPD menționează că o treime din cea mai săracă pătură socială „supraviețuiește datorită prestațiilor sociale.”
Migrația și îmbătrânirea alimentează fenomenul sărăciei
Natalia Covrig este directoare a CPD de la Chișinău și unul dintre cei cinci autori ai studiului „Moldova inegală”. Ea consideră că numărul în creștere al milionarilor s-ar datora efectelor reformei fiscale și transparenței veniturilor, care a diminuat fenomenul „salariilor în plic”. Covrig admite că și afluxul de imigranți ucraineni, o parte dintre care și-au adus afacerile în Moldova, ar fi contribuit într-o oarecare măsură la sporirea veniturilor locale.
Pe de altă parte, fenomenul sărăciei este amplificat de multiplele crize din R. Moldova, exodul accentuat de „creiere” și al forței de muncă. Țara se confruntă cu îmbătrânirea dramatică a populației și resurse umane care au un aport scăzut la economie, a mai spus Natalia Covrig într-o discuție cu Europa Liberă.
Sărăcia absolută reflectă proporția persoanelor care au sau nu capacitatea de a-și acoperi un nivel minim de cheltuieli considerat necesar pentru un trai decent. Cu cât mai mare este consumul și cheltuielile gospodăriilor față de pragul sărăciei, cu atât mai joasă este rata sărăciei absolute. (Sursa: BNS)
Natalia Covrig susține că la măsurarea nivelului de sărăcie R. Moldova ar urma să aplice un alt indicator de referință – cel al „sărăciei multidimensionale”. Este un instrument folosit în UE, iar asta va însemna că aplicarea lui va schimba tabloul sărăciei în Moldova, adică va arăta un nivel mai mic.
Indicele sărăciei multidimensionale reflectă neajunsurile din viața cotidiană a persoanei, care nu sunt exprimate în bani, dar reflectă nivelul accesului la educație, sănătate, condiții decente de locuit sau un loc de muncă stabil. (Sursa: BNS)
În R. Moldova, salariul mediu lunar pe economie este de 16.100 de lei, iar cel minim - de 5.500 de lei. Pensia medie este de 4.407 lei, iar cea minimă - 3.055 de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
