Institutul IDIS Viitorul, organizație a societății civile care monitorizează succesele și nereușitele guvernării a lansat astăzi un nou studiu despre evoluția transporturilor peste Nistru în ultimii aproape trei ani trecuți de la reluarea negocierilor în formatul 5+2. Relatează Alla Ceapai:
La trei ani de la reluarea negocierilor în formatul 5+2, singurele succese pe care le-au obţinut Chişinăul şi Tiraspolul în dosarul transporturilor sunt agrearea designului plăcuțelor de înmatriculare pentru automobilele din stânga Nistrului şi reluarea circulaţiei trenurilor prin regiunea de est, constată experţii. Deocamdată, fără soluţii rămân un şir de alte probleme majore, printre care deschiderea podului de la Gura Bâcului şi eliberarea actelor de transport care ar asigura accesul mărfurilor şi pasagerilor din regiunea transnistreană pe arena internaţională.
De ce se avansează lent în găsirea unor soluţii care ar urma să uşureze circulaţia peste Nistru? Îşi face efectul excesiva politizare a subiectului, dar şi condiţionările reciproce înaintate de Chişinău şi Tiraspol, spune expertul Corneliu Ciurea:
„Chişinăul vrea deschiderea circulaţiei pe podul Gura Bâcului, pentru transnistreni acesta nu este un subiect vital. Din această cauză, ei cer, la rândul lor, eliberarea autorizaţiilor de transport la circulaţia internaţională. Dincolo de faptul că părţile se condiţionează reciproc, există un principiu nescris că până nu negociem întreg dosarul nu cădem de acord asupra unor chestiuni punctuale, adică nimic nu este acceptat până când totul nu este acceptat.”
Modul în care ar putea activa transportatorii de mărfuri şi de pasageri din stânga Nistrului în traficul internaţional a fost discutat acum două luni în cadrul grupului de lucru, însă fără anumite rezultate. În timp ce partea moldovenească insistă asupra unui mecanism de control al Chişinăului în procesul de înregistrare a autovehiculelor de către partea transnistreană, Tiraspolul doreşte competenţe extinse în cadrul acestui mecanism. Expertul Iurie Mihalache:
„Impasul negocierilor pe problema autorizaţiilor de transport face ca companiile de transport transnistrene să nu poată obţine noi autorizaţii, iar cele existente expiră. Pe de altă parte, se insistă ca carnetele interbus, carnetele foilor de parcurs, carnetele TIR să fie eliberate exclusiv la Chişinău. În consecinţă, companiile transnistrene nimeresc într-o situaţie dificilă: pe de o parte, le expiră termenul autorizaţiilor existente, pe de altă parte le este dificil să vină la Chişinău şi să facă naveta dus-întors.”
O altă problemă, constată experţi, este că în timp ce Chişinăul încearcă să armonizeze legislaţia transporturilor la normele europene, Tiraspolul se opune şi preia modelul rusesc de reglementare. Aceasta o confirmă şi Grigori Ambrosi, şef de direcţie de la Ministerul Transporturilor, care sugerează că partea transnistreană pune în prim plan aspectele politice şi mai puţin interesele economice şi ale transportatorilor din regiune:
„Sistemul transporturilor este unul vital. Transportatorii transnistreni înţeleg că sistemul trebuie menţinut într-o stare unitară. Însă trebuie să găsim la nivel de politic nişte puncte care ar asigura coagularea ideii că trebuie să trăim împreună, malul drept şi malul stâng. Ceea ce facem noi în prezent - vrem să asigurăm să nu se simtă nici o diferenţă în tratări: că e transportator/vehicul din partea dreaptă sau partea stângă al Nistrului.”
Autorii proaspăt lansatului studiu concluzionează că reluarea circulaţiei trenurilor de mărfuri este un proiect de scurtă durată, atâta timp cât acordurile de prelungire a circulaţiei ar urma să fie reînnoite anual. Experţii recomandă extinderea termenului de încheiere a acestor acorduri, astfel încât părţile să fie interesate să investească în infrastructură. O altă recomandare este ca autorităţile statului să insiste ca toate documentele care ar asigura accesul transportatorilor transnistreni peste hotare să fie eliberate de instituțiile de resort constituţionale.
