Un grup de basarabeni de la Paris au organizat ieri, concomitent cu mitingul „Pentru Moldova! Pro Europa!” de la Chişinău, un flash-mob în preajma Turnului Eiffel cu genericul „Moldova va fi europeană”. Unul dintre participanţi, Vitalie Vovc, explică astfel gestul concetăţenilor săi pe o reţea de socializare: „În următoarele săptămâni şi luni se vor decide lucruri importante pentru Republica Moldova. Decizii care ne vor apropia de familia europeană. Intensificarea mişcărilor destabilizatoare anti-europene din R. Moldova şi din exterior nu fac decât să confirme acest lucru. În faţa multitudinii şi diversităţii actelor pentru a zădărnici acest proces este absolut necesară consolidarea unei adevărate mişcări populare pro-europene. Integrarea europeană nu este o opţiune politică a unui partid sau coaliţii, nu este doar un program sau discurs, nu este un alibi ori o cuvertură mediatică şi discursivă pentru a masca iregularităţi şi fărădelegi. Integrarea europeană este destinul nostru al tuturor. Şi astăzi a venit timpul să fim stăpânii propriului destin!”
Într-un articol publicat în „Adevărul” şi întitulat „O nouă „reţetă“ pentru producătorii farmaceutici”, Andrei Rizescu scrie despre faptul că „Agenţia Medicamentului a amânat până la finele anului viitor termenul în care producătorii autohtoni de medicamente urmează să treacă la standardele internaţionale de bună fabricație”. Companiile de medicamente nu vor mai trece la standardele Good Manufacturing Practice (GMP) până pe 12 octombrie, aşa cum era stabilit, „după ce s-au plâns că nu reuşesc să se alinieze la timp normelor internaţionale şi riscă astfel să-şi sisteze activitatea”, menţionează autorul.
După ce acum trei ani, la 9 noiembrie 2010, a început transferul dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice din arhiva SIS la Arhiva Naţională, „actualmente, din cele 15.000 de dosare ajunse la Arhiva Naţională, circa 12.000 rămân blocate”, scrie în „Adevărul” istoricul Mihai Taşcă. El acuză „noua conducere a Serviciului de Stat de Arhivă” de aplicarea unor „măsuri de îngrădire a accesului la informaţie”.
Ion Preaşcă scrie în „Adevărul” despre faptul că „Agenţia Proprietăţii Publice a scos la vânzare 90 de active ale statului în valoare de 1,14 miliarde de lei”. Autorul menţionează, între altele, că „experţii susţin necesitatea privatizării bunurilor publice, dar critică transparenţa redusă în procesul de dezetatizare a întreprinderilor”.
Portalul „Novîi Region” citează unele fragmente din declaraţiile liderului autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Evgheni Şevciuk făcute la recenta conferinţă internaţională din Landshut, Germania. Între altele, dl Şevciuk s-a plâns că în ciuda unei cereri oficiale, Tiraspolului nu i-au fost trimise „documente ce ţin de condiţiile creării Zonei liberului schimb UE – Republica Moldova. „Noile condiţii nu răspund la întrebările despre cum va fi economia transnistreană, disponibilitatea locurilor de muncă, veniturile la buget etc. Nu răspund la întrebarea cine în RM sau UE este gata să plătească patru miliarde de dolari de datorii ale RMN (faţă de Rusia) şi să cheltuiască anual sute de milioane pentru sporirea competitivităţii economiei transnistrene”.
„Chişinăul şi Tiraspolul s-au certat din nou din cauza acţiunilor poliţiştilor în Bender”, scrie „Kommersant.md”. „Poliţiştii moldoveni din nou s-au pomenit la vârful conflictului. Autorităţile transnistrene au anunţat în ajun despre intentarea unor dosare penale faţă de şase poliţişti moldoveni acuzaţi de răpirea unui locuitor al oraşului”. „După cum a constata „Kommersant.md”, Evgheni Şapovalov adus de poliţişti la izolatorul din Chişinău este acuzat de tentativă de omor a unui angajat al Internelor moldoveneşti”, se mai spune în articol.
Într-un interviu pentru publicaţiei electronice româneşti „Ziare.com”, prim-vicepreşedintele PDM, Vlad Plahotniuc, susţine între altele că „într-o Moldova europeana, PCRM va ajunge la autodesfiinţare. Comuniştii nu înţeleg ce este un proces democratic, nu înţeleg ce înseamnă dialog, constructivism”. De asemenea, vorbind despre faptul că a renunţat la mandatul de deputat, implicit la imunitatea garantată de acesta, dl Plahotniuc a precizat că se „bucură, fără falsă modestie, că decizia mea a avut valoare de exemplu pentru clasa politica din Moldova. Ulterior gestului meu, am reuşit să decidem împreuna cu colegii din Coaliţie să se iniţieze procedura de revizuire a Constituţiei tocmai în sensul eliminării imunităţii pentru deputaţi”.
„Parlamentul a numit un magistrat torţionar în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie”, titrează „Timpul” cu referire la magistrată Liliana Catan” pe care autorul de la „Timpul” o numeşte „controversată”. Citez din articol: „Societatea, spre deosebire de cei 71 de deputați care au votat-o, nu a uitat cum aceasta distinsa doamna cu ochi de sticlă, a condamnat la comanda regimului comunist oameni nevinovați la ani grei de pușcărie. Cazul ex-ministrului apărării Valeriu Pasat nu este unicul. Acesta, având bani sa-și angajeze o apărare eficientă și sa organizeze o mediatizare adecvata, a scăpat de sentința ilegala de 10 ani de pușcărie. Spre deosebire de Pasat, ale sute de victime ale magistratei cu ochi de sticla putrezesc și azi prin pușcării fără nici o șansă de reabilitare”.
