O scurtă ştire de pe Timpul.md anunţă decizia „Naftogaz” din Ucraina de a opri complet importul de gaze din Rusia. Decizia vine, mai informează această ştire, la două zile după amenințările viceprim-ministrului ucrainean Iuri Boiko de „a minimiza la maxim" achizițiile de gaze naturale rusești ca răspuns la revendicarea „Gazprom-ului" de a schimba formula de achitare a gazelor naturale consumate de Ucraina după principiul mai întâi plata, apoi consumul.
Într-un comentariu publicat de site-ul kontrakty.ua, politologul ucrainean Vitalii Portnikov numeşte episodul „un nou război al gazelor în ajunul summit-ului de la Vilnius”. Se poate desigur considera o coincidenţă faptul că partea rusă insistă pe primirea datoriei anume acum, dar noi înţelegem că astfel de coincidenţe nu există în realitate; nu este încă un război propriu-zis, dar o pregătire către el se poate observa, continuă autorul. Printre motivele din care nici Rusia, nici Ucraina nu ar avea de câştigat de pe urma unei astfel de bătălii, politologul numeşte faptul că Moscova este interesată nu doar în tranzitul pe teritoriul ucrainean, ci şi în piaţa ucraineană propriu-zisă, mai ales pe fondalul „revoluţiei de şist” din SUA şi politicii europene de diversificare a livrărilor, precum şi dependenţa continuă a economiei ucrainene de gazele truse. „O iarnă în frig nu ne trebuie nici nouă, nici europenilor,” conchide autorul, dar în ajun de summit părţile au cedat nervos.
„Reguli şi mai dure pentru Bacalaureatul de la anul” – tema unui articol publicat de „Adevărul”. „În afară de camerele video, şefii din Educaţie se gândesc să instaleze în sesiunea din 2014 detectoare de metale. De asemenea, cei prinşi copiind la una dintre probe vor veni la examenele din anul următor. O altă noutate se referă la ridicarea pragului de promovare de la 25% la 30%”, scriu autoarele, Victoria Dodon şi Felicia Nedzelschi. „Unele măsuri pe care vrea să le adopte Ministerul Educaţiei încalcă spaţiul personal. Schimbările trebuie să se facă cu măsură”, susţine în acest context unul dintre liceenii citaţi în articol.
Nina Ştanski, ministrul de Externe al autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, a declarat că „în actualele condiţii, încheierea între Bruxelles şi Chişinău a unui acord de asociere doar va aprofunda contradicţiile existente între cele două maluri ale Nistrului. Într-un articol publicat de „Vesti. Ekonomika”, dna Ştanski afirmă că „pentru a evita consecinţele negative, ar trebui, în particular, în cadrul consultărilor directe ai reprezentanţilor RMN cu UE, să fie elaborată o formulă deosebită de interacţiune economică, ţinându-se cont de faptul nereglementarea deocamdată a relaţiilor moldo-transnistrene. Această formulă ar putea fi fixată într-o anexă specială la Acordul cu privire la Zona de Liber schimb UE-RM”, a mai spus ministrul regiunii separatiste.
Irina Ivaşkina şi Serghei Manastîrlî scriu în „Kommersant.md” că „în Găgăuzia a fost creat un „comitet pentru salvarea autonomiei de başkanul (guvernatorul) nepopular”, în care au intrat „criticii neîmpăcaţi ai lui Mihail Formuzal”. „Experţii însă consideră posibilitatea probării acuzaţiilor (la adresa guvernatorului), precum şi un impeachment prea puţin probabile”.
În editorialul său din „Ziarul Naţional”, întitulat „Moldoveneştii şi Integrarea Europeană”, Nicolae Negru scrie că „putem presupune că printre liderii Coaliţiei Pro-Europene (CPE) sunt europeniști falși, rusofili mascați, dar nu este exclus și contrariul: că unii dintre ei să fie unioniști camuflați (inclusiv Marian Lupu). Demonizarea moldoveniștilor europeniști este dăunătoare atât pentru România, cât și pentru R. Moldova, căci fără ei nu este posibilă formarea unui guvern proeuropean”, apreciază editorialistul.
