Atacuri aeriene israeliene intense au vizat capitala Iranului miercuri dimineață. Armata israeliană a anunțat că a lovit instalații de producție a centrifugelor pentru uraniu și fabrici de arme din Iran.
Centrifugele sunt echipamente folosite pentru îmbogățirea uraniului. Uraniul îmbogățit poate fi folosit pentru a produce combustibil pentru centrale electrice, dar și pentru bombe nucleare.
Aceste lovituri, efectuate de „peste 50 de avioane”, au vizat „o unitate de producție de centrifuge din Teheran”, precum și „mai multe unități de producție de arme (...) inclusiv facilități care produc materii prime și componente utilizate pentru asamblarea rachetelor sol-sol”, a transmis armata israeliană, într-un comunicat.
În același timp, sirenele din Israel au avertizat cetățenii miercuri dimineață asupra iminenței unor atacuri iraniene cu rachete.
Armata israeliană a publicat pe rețeaua X, zonele țării amenințate de atacuri iraniene.
Atacuri israeliene masive în Teheran
Miercuri dimineața, explozii puternice au zguduit capitala Iranului, Teheran. Cel puțin un atac a vizat cartierul Hakimiyeh din estul orașului, unde se află o academie a Gărzii Revoluționare paramilitare. Israelul a avertizat anterior că ar putea lovi o zonă la sud de Aeroportul Internațional Mehrabad, care include cartiere rezidențiale, instalații militare și companii industriale.
Autoritățile iraniene nu au recunoscut oficial aceste atacuri, o practică obișnuită pe măsură ce campania israeliană s-a intensificat.
Potrivit grupului Human Rights Activists din Washington, atacurile israeliene au ucis cel puțin 585 de persoane în Iran, dintre care 239 civili și 126 membri ai forțelor de securitate, și au rănit 1.326 de oameni. Iranul a raportat oficial, luni, 224 de morți și 1.277 de răniți, fără a mai actualiza ulterior cifrele.
Israelul a afirmat că l-a eliminat pe generalul iranian Ali Shadmani, descris ca fiind cel mai înalt comandant militar iranian. Shadmani, puțin cunoscut publicului iranian, fusese numit săptămâna trecută în fruntea Cartierului General Khatam al-Anbiya al Gărzii Revoluționare, după ce predecesorul său, generalul Gholam Ali Rashid, a fost ucis într-un atac israelian.
Riposta Iranului: rachete hipersonice și drone
Iranul a răspuns până acum la atacuri cu aproximativ 400 de rachete și sute de drone lansate asupra Israelului, ucigând 24 de persoane, conform autorităților israeliene.
Miercuri dimineața, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a anunțat că a lansat rachete hipersonice Fattah-1, care „au zguduit adăposturile” din Tel Aviv.
Aceste rachete, care zboară de peste cinci ori mai rapid decât viteza sunetului, își pot schimba direcția în zbor și sunt dificil de interceptat. De asemenea, oficialii militari din Iran au transmis că armata a trimis un „roi de drone” spre Israel, dintre care două au fost interceptate deasupra Mării Moarte.
Generalul Abdul Rahim Mousavi, comandantul-șef al armatei iraniene, a declarat într-un videoclip că „operațiunile efectuate până acum au avut doar scopul de a avertiza și descuraja. Operațiunea de pedepsire va fi realizată în curând”.
Totuși, numărul rachetelor lansate de Iran a scăzut treptat, după ce Israelul a vizat mai multe lansatoare iraniene.
Trump cere Iranului „capitulare necondiționată”
Președintele american Donald Trump a părăsit summitul G7 din Canada cu o zi mai devreme pentru a gestiona criza, cerând „capitulare necondiționată” din partea Iranului.
Într-o postare pe Truth Social, el a avertizat că SUA știu unde se ascunde liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, dar că „nu intenționează să-l elimine, cel puțin nu pentru moment”. Trump a adăugat că „răbdarea noastră se epuizează”.
Cu toate acestea, mesajele sale contradictorii au amplificat confuzia privind implicarea SUA în conflictul dintre Israel și Iran.
Trump a declarat că nu dorește un armistițiu, ci „un sfârșit adevărat” al conflictului, care ar putea implica capitularea totală a Iranului.
Totuși, el a sugerat și posibilitatea unor discuții diplomatice, menționând că i-ar putea trimite pe vicepreședintele JD Vance și pe emisarul Steve Witkoff pentru a negocia cu iranienii.
SUA au mobilizat avioane de luptă și nave de război în Orientul Mijlociu pentru a proteja Israelul și a răspunde amenințărilor Iranului împotriva instalațiilor militare americane.
Imaginile din satelit analizate de Associated Press arată că nicio navă nu mai este ancorată în apropierea sediului Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, o tactică obișnuită în perioade de criză.
Impactul atacurilor asupra programului nuclear iranian
Israelul susține că atacurile sale au scopul de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, deși Teheranul afirmă că programul său nuclear este unul pașnic.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat că atacurile israeliene au afectat direct sălile subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz, distrugând o hală supraterană și echipamentele electrice.
Israelul a lovit în mod repetat Natanz, care găzduiește aproximativ 10.000 de centrifuge ce îmbogățesc uraniu până la 60%, un nivel apropiat de cel necesar pentru arme nucleare (90%).
Totuși, instalația Fordo, construită adânc sub un munte, rămâne neatinsă. Experții militari spun că numai SUA au tehnologia militară necesară pentru a distruge această instalație subterană.
AIEA a avertizat că Iranul deține suficient uraniu îmbogățit pentru a produce mai multe bombe nucleare, deși serviciile de informații americane susțin că Iranul nu a reluat activ programul de dezvoltare a armelor nucleare din 2003.
De cealaltă parte, Israelul nu a confirmat, nici infirmat până acum dacă are sau nu arme nucleare. Rapoarte multiple ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) afirmă că Israelul deține 90 de focoase nucleare.
Evacuări și restricții în Iran
Teheranul, cu o populație de aproximativ 10 milioane de persoane, este scena unui exod masiv.
Trump a avertizat pe rețelele sociale că „toată lumea ar trebui să evacueze imediat Teheranul”, după un apel israelian similar adresat celor 330.000 de rezidenți ai unui cartier central al capitalei iraniene.
Magazinele din centrul orașului și Marele Bazar s-au închis, un eveniment rar, produs doar la protestele anti-guvernamentale din 2022 sau în timpul pandemiei de coronavirus. Cozile lungi s-au format la benzinării și brutării, în timp ce traficul pe drumurile spre vest a fost blocat.
Autoritățile iraniene au restricționat accesul la internet și comunicațiile internaționale.
Comandamentul de Securitate Cibernetică al Iranului a justificat aceste măsuri ca fiind necesare pentru a preveni exploatarea infrastructurii de către inamici. Televiziunea de stat a cerut cetățenilor să dezinstaleze aplicația WhatsApp, acuzând-o fără dovezi că transmite informații Israelului. WhatsApp a răspuns, exprimându-și îngrijorarea că aceste acuzații ar putea duce la blocarea serviciului.
Reacții internaționale și riscuri regionale
Liderii mondiali încearcă să prevină escaladarea conflictului într-un război regional.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Trump are un rol crucial în reluarea legăturilor diplomatice cu Iranul, avertizând că încercările de schimbare cu forța a regimului ar putea provoca „haos”.
China l-a acuzat pe Trump că „toarnă gaz pe foc” în Orientul Mijlociu, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit pe premierul israelian Beniamin Netanyahu „cea mai mare amenințare la adresa securității regiunii”.
Peste 700 de cetățeni străini din Iran, inclusiv din Rusia, China, Germania și SUA, au fost evacuați în Azerbaijan și Armenia. Ambasada SUA din Ierusalim rămâne închisă până vineri, fără planuri anunțate pentru evacuarea americanilor din zonă.
Marți seara, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că un al treilea grup de pelerini români a părăsit teritoriul Israelului și se află în prezent în Egipt.
De acolo, cetăţenii români vor ajunge cu un zbor organizat de autorităţile bulgare la Sofia, iar de acolo îşi vor continua călătoria spre ţară pe cale rutieră.
MAE a mai transmis că, până în prezent, două grupuri de pelerini au părăsit deja teritoriul statului Israel către Egipt.
Ce va face SUA?
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, urmează să fie audiat miercuri în Senatul SUA, în contextul escaladării conflictului.
El a declarat că SUA sunt poziționate „defensiv” în regiune pentru a proteja personalul și interesele americane și că speră că se va ajunge la un acord de pace.
Președintele Trump a discutat telefonic marți cu premierul Netanyahu marți, iar surse indică faptul că administrația sa analizează opțiuni, inclusiv posibile atacuri comune cu Israelul asupra siturilor nucleare iraniene.
BBC relatează însă că în rândul consilierilor lui Donald Trump nu există un consens legat de o posibilă implicare a SUA în atacurile asupra Iranului.
Totuși, premierul britanic Keir Starmer a declarat la summitul G7 că nu există indicii privind o intervenție iminentă a SUA.
Israelul susține că are controlul spațiului aerian iranian și intenționează să intensifice campania de atacuri.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu a afirmat că atacurile au întârziat „foarte, foarte mult” programul nuclear al Iranului, dar admite că instalațiile nucleare iraniene de la Fordo rămân intacte.
Articol redactat de Europa Liberă România cu informații oferite de Reuters, AP, AFP, BBC.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
