Sute de luptători ai Batalionului Azov au fost capturați în timpul asediului sângeros al orașului Mariupol, de la Marea Azov, în 2022. A fost una dintre cele mai crâncene bătălii, care a oferit timp prețios forțelor ucrainene în primele luni ale invaziei la scară largă a Rusiei.
Apărarea eroică de către Batalionul Azov a ultimei redute din Mariupol — uzina siderurgică Azovstal — a stârnit furia multor oficiali ruși, care au declarat unitatea drept organizație teroristă și au cerut ca luptătorii să fie judecați sau chiar executați.
De atunci, societatea ucraineană s-a solidarizat cu cei capturați. Deși unii dintre apărătorii Mariupolului — inclusiv comandanți ai batalionului Azov — au fost eliberați din captivitatea rusă, sute de alți luptători rămân închiși în condiții crunte.
De ani de zile, oficialii ruși speculează referitor la originile Batalionului Azov — care s-a format ca unitate în 2014 în baza unor structuri paramilitare de dreapta — distorsionând sau exagerând opiniile și acțiunile naționaliste ale membrilor acestuia pentru a susține afirmația falsă că Ucraina este condusă sau dominată de neonaziști.
Autoritățile ucrainene spun că Rusia a blocat în mod constant, în timpul negocierilor, eforturile de a returna luptătorii Azov din prizonierat.
La trei ani de la începutul războiului la scară largă, unii dintre cei mai proeminenți comandanți militari ai batalionului, alături de rudele celor care se află încă în captivitate, nu mai sunt convinși că aceasta este singura cauză.
„Incompetență sau o decizie conștientă?”
La doar câteva ore după ce Ucraina și Rusia au încheiat ultima fază a schimbului de 1.000 de persoane, pe 25 mai, Denis Prokopenko, comandantul Batalionului 12 de Forțe Speciale Azov, a numit „o „rușine pentru întreaga țară” faptul că printre cei întorși acasă nu sunt și luptătorii Azov.
„Se simte ca o bătaie de joc,” a declarat Prokopenko, care a trăit el însuși experiența captivității ruse. El a adăugat că nu crede că Rusia este singurul obstacol în calea întoarcerii luptătorilor Azov.
„Dacă asta ar fi fost cu adevărat situația, nici eu și nici alți luptători Azov nu ne-am fi întors din captivitate”, a scris Prokopenko pe rețeaua X (fostul Twitter).
La câteva zile după a treia aniversare a retragerii Ucrainei din uzina Azovstal, postarea lui Prokopenko a întărit temerile multor ucraineni cu privire la soarta celor care au fost luați prizonieri atunci și care sunt încă deținuți de Rusia.
Ca răspuns, Andrii Iusov, adjunctul șefului Comandamentului ucrainean de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, a declarat pentru serviciul ucrainean al Europei Libere RFE/RL că nu va comenta afirmațiile „emoționale”, deoarece subiectul luptătorilor Azov aflați în captivitate rusă este „sensibil și dureros”.
Iusov a acuzat Rusia că în mod intenționat complică procesul de schimb în cazul luptătorilor Azov, pentru a pune presiune pe guvernul ucrainean.
Cazurile penale deschise de anchetatorii ruși împotriva unor prizonieri de război ucraineni sunt un exemplu în acest sens, a precizat anterior Comandamentul de coordonare.
„Prizonierii noștri sunt în mâinile lui Putin... [Serviciile speciale ruse] exploatează problema prizonierilor ca armă în războiul împotriva Ucrainei” a spus Iusov.
Prokopenko a afirmat însă că problema ține și de strategia Ucrainei, îndemnând la schimbări în ceea ce el a numit un „mecanism care nu mai funcționează”. „Trebuie să găsim alternative, să le oferim pe cineva mai valoros decât un soldat cu contract”, a spus el. „Ucraina e plină de agenți ruși; toate serviciile noastre speciale știu foarte bine acest lucru.”
Autoritățile ucrainene au clarificat că listele pentru cel mai recent schimb de prizonieri au fost întocmite separat de Ucraina și Rusia și că fiecare parte a stabilit separat pe cine anume să elibereze.
Sviatoslav Palamar, comandant adjunct al Batalionului Azov, susține poziția critică a lui Prokopenko față de o astfel de abordare. Palamar a spus că schimbul „a adus într-adevăr mulți soldați demni” acasă, dar au fost eliberați și unii care au colaborat cu autoritățile ruse.
„[Este vorba despre] lipsă de voință, incompetență sau o decizie conștientă? Negociem sau doar acceptăm ce spune inamicul?”, a scris Palamar pe pagina sa de Facebook.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Oleksandra Efimenko, manager de comunicare al Asociației rudele prizonierilor politici ai Kremlinului, a declarat că nu crede că autoritățile ucrainene evită în mod deliberat recuperarea luptătorilor Azov.
Totuși, împreună cu președintele asociației, Ihor Kotelianeț, Efimenko a făcut apel la oficiali pentru mai multă comunicare și transparență în această privință.
„Dacă nu sunt incluse categorii prioritare în procesul de schimb — grav bolnavi, femei, vârstnici sau persoane aflate de mult timp în detenție — se creează o profundă neîncredere”, a scris anterior Kotelianeț pe Facebook. „Facem apel la Biroul președintelui Ucrainei și la Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război să facă public procesul de schimb”, a adăugat el.
În „iadul” din captivitatea rusă
După invazia Rusiei din februarie 2022, soldații ucraineni, majoritatea din unitatea Azov, au rezistat luni de zile în uzina Azovstal din Mariupol. Apărarea a fost considerată crucială pentru a oferi timp forțelor ucrainene să pregătească linii de apărare.
În mai 2022, după aproape două luni de bombardamente constante, luptătorii Azov încercuiți au primit ordin din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să se predea, alături de ceilalți militari care apărau Mariupolul.
În postarea sa, Prokopenko a subliniat că luptătorii Azov au respectat acel ordin și, prin urmare, au „un drept absolut” de a fi tratați cu prioritate în cadrul schimburilor de prizonieri. „[Este] o manifestare de dispreț față de cei cărora li s-au dat garanții... Ei au mers în captivitate nu din voință proprie, ci la ordinul Înaltului Comandament.”
Aproximativ 2.500 de soldați au părăsit uzina asediată după ce Zelenski a emis ordinul. Armata ucraineană a numit oficial acțiunea drept o „operațiune de salvare”.
În următorii trei ani, unii dintre soldații care s-au predat la Azovstal și au fost capturați de Rusia au primit condamnări la închisoare sub acuzații de „terorism”.
Alți prizonieri au fost torturați, iar zeci au murit în captivitate rusă, potrivit autorităților ucrainene. Printre aceștia se numără și 54 de soldați ucraineni care au murit într-o explozie la o închisoare din orașul Olenivka, în regiunea ocupată Donețk.
Ihor Titovski, un ofițer din Brigada Azov care s-a numărat printre apărătorii Azovstal și a fost ulterior deținut în Olenivka, a comparat captivitatea rusă cu „iadul.”
Amintindu-și de transferurile ulterioare prin închisori din regiunile Rostov și Volgograd ale Rusiei, Titovski a descris tortura la care a fost supus.
„Am avut trei zile de interogatorii foarte intense, în timpul cărora mi-au zdrobit picioarele”, a declarat el pentru Serviciul Ucrainean al Europei Libere. „În noiembrie-decembrie [2022], nu mai puteam sta pe [piciorul stâng].”
„Mi-au pus un sac pe cap, mi-au legat mâinile, m-au trântit la pământ; doi dintre [ofițerii FSB] s-au așezat peste mine, au aplicat curent electric și au început să mă întrebe,” a spus Titovski.
„[Nu aveam] nicio idee ce se întâmplă. Era ceva ce nu mai trăisem niciodată”, a adăugat el.
Titovski a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri în septembrie 2024. Totuși, un număr semnificativ de militari din Batalionul Azov se află încă în captivitate rusă.
Kostiantin Kojekin, un alt ofițer din Batalionul Azov care a vorbit cu Europa Liberă, estimează că aproximativ 850 de luptători Azov sunt încă deținuți de Rusia.
Anastasia Hondul, soția unui luptător Azov aflat încă în captivitate rusă, a declarat pentru Europa Liberă că rudele celor închiși trăiesc în „incertitudine și disperare”. Ea a spus că, deși li s-a promis că „vocile lor sunt auzite”, foarte mulți dintre luptători nu au fost încă eliberați.
După ultimul schimb, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina a reușit să obțină eliberarea a 33 de apărători ai Azovstalului din alte unități militare.
Iusov a adăugat că, în ciuda condițiilor complicate impuse de Rusia de-a lungul anilor, Ucraina a reușit să readucă în total 1.279 de apărători ai Azovstalului, dintre care 455 din Brigada Azov.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
