„Este bine că sunt acasă. Totul va fi bine. Nu am cuvinte”, a declarat Oleksandr, un soldat care s-a întors, pentru serviciul ucrainean al RFE/RL. El a spus că a fost capturat în Avdiyivka, în estul Ucrainei, pe 27 iulie 2022. „Soția și fiul meu [mă așteaptă]. Vom vorbi în curând”, a adăugat el.
„Am așteptat această zi. Încă nu pot să cred”, a declarat pentru RFE/RL un alt soldat, care nu și-a dat numele. „Nu știam cât timp voi fi acolo... Nu aveam nicio informație. Timp de trei ani nu am știut ce se întâmplă cu țara noastră”, a adăugat el.
Schimbul de duminică a încheiat punerea în aplicare a unui acord privind un schimb eșalonat de prizonieri de război – militari și civili - în formatul „1000 pentru 1000”, la care s-a ajuns în cadrul discuțiilor dintre delegațiile ucraineană și rusă la Istanbul, pe 16 mai. Acestea au fost primele discuții directe între cele două țări în ultimii trei ani.
Cele două etape anterioare au avut loc la 23 și 24 mai. Vineri, părțile și-au predat reciproc 270 de prizonieri de război și 120 de civili. Sâmbătă, schimbul de prizonieri de război a avut loc în formatul „307 pentru 307”.
Schimburile anterioare majore de prizonieri între Rusia și Ucraina au avut loc la 19 aprilie (în formatul „246 pentru 246”) și la 6 mai (în formatul „205 pentru 205”), cu medierea Emiratelor Arabe Unite.
„Îi vom întoarce, cu siguranță, pe fiecare în parte”, a scris duminică la amiază Volodimir Zelenski pe rețelele sociale.
„Tăcerea Americii”
Câteva ore mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ceea ce a numit „tăcerea Americii” în urma atacului aerian rusesc, care a făcut cel puțin 12 morți, inclusive 3 copii, și a lăsat alte zeci de răniți.
„Tăcerea Americii, tăcerea celorlalți din lume nu face decât să-l încurajeze pe Putin”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare pe 25 mai.
A fost a doua noapte la rând în care Rusia a lansat atacuri în masă folosind rachete și drone.
„Nu a mai fost niciodată așa. Au fost zeci de explozii. Nu zece, nu 15 - a fost fără sfârșit. Auzi acel zgomot în cer și apoi bang! Și continuăm să așteptăm ce urmează”, a declarat Oleh, un pensionar din Mikolaiv, pentru serviciul ucrainean al RFE/RL, după atacurile din 25 mai.
„Presupunem că [o dronă] era pe cale să bombardeze o fabrică [din apropiere], dar a fost doborâtă și a lovit casa în timp ce cădea. Explozia a fost nebună. Eram în bucătărie în acel moment. Am fugit cu toții pe hol și ne-am așezat acolo. A fost cu adevărat înfricoșător”, a adăugat el.
Dmitro, un alt locuitor din Mikolaiv, a povestit pentru RFE/RL cum el și alții au fost nevoiți să salveze un vecin care „avea piciorul blocat sub cărămizile care au început să cadă de la etajul patru când tavanul lor s-a prăbușit”.
„A fost un miracol că s-a mutat pe hol...”, a adăugat el. „Dacă ar fi rămas în sufragerie sau în dormitor, ar fi fost tăiat în două”.
Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 367 de atacuri aeriene, inclusiv 9 rachete balistice Iskander, peste 50 de rachete de croazieră și aproape 300 de drone.
Apelul la sancțiuni
„Atacurile de aseară arată din nou că Rusia este hotărâtă să provoace și mai multă suferință și să anihileze Ucraina”, a scris pe rețelele de socializare Kaja Kallas, șefa diplomației UE. Ea a făcut apel la „cea mai puternică presiune internațională asupra Rusiei pentru a opri acest război”.
Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a declarat, în cadrul unei dezbateri televizate, că atacurile sunt „o dovadă în plus că Rusia nu este interesată de pace”.
Între timp, Ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea sa aeriană a doborât peste noapte 110 drone ucrainene.
Cifrele furnizate de ambele părți nu au putut fi verificate independent.
RFE/RL este efectiv interzisă în Rusia și nu poate opera acolo. Echipele sale din Ucraina asistă în mod regulat la atacuri mortale asupra obiectivelor civile din întreaga țară.
Kievul a fost principala țintă a ultimului atac rusesc, dar au fost lovite și alte orașe și regiuni. În regiunea Jitomir, trei copii au fost uciși și alți 12 au fost răniți, potrivit oficialilor locali.
„Fără o presiune cu adevărat puternică asupra conducerii ruse, această brutalitate nu poate fi oprită. Sancțiunile vor ajuta cu siguranță”, a declarat Zelenski.
Ucraina și țările europene au solicitat o intensificare semnificativă a regimului de sancțiuni existent, cu excepția cazului în care Moscova acceptă o încetare a focului pentru 30 de zile propusă de Washington.
Însă președintele american Donald Trump s-a dovedit reticent, lăudând o convorbire telefonică recentă pe care a avut-o cu omologul său rus, Vladimir Putin, în care ultimul nu a fost de acord cu nicio pauză în lupte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
