Anunțul a venit la câteva ore după ce agenția Interfax a relatat, pe surse, că vineri va fi ultima zi de lucru a lui Kozak la Kremlin. În ajun, despre demisia oficialului a scris și canalul de știri RBC.
Întrebat despre această informație, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat:
„Pot confirma că Dmitri Nikolaevici Kozak și-a dat demisia. La propria cerere.”
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, decretul privind demisia nu a fost încă publicat. Peskov nu a precizat motivul demisiei sau ce va face în continuare Kozak.
O sursă Interfax a afirmat că Dmitri Kozak ar putea deveni reprezentant plenipotențiar în districtul federal Nord-Vest. O altă sursă bine informată a spus că acesta ia în considerare diverse opțiuni pentru a intra în afaceri.
Despre posibila retragere în mediul de afaceri a scris și RBC.
Funcționarii de nivelul lui Kozak părăsesc extrem de rar administrația de la Kremlin, de aceea știrile despre demisie au atras o atenție sporită, notează Radio Svoboda, serviciul rusesc al RFE/RL.
Kozak este originar din Ucraina și a lucrat cu Vladimir Putin din anii 1990. După venirea lui Putin la putere, adică în ultimii 25 de ani, Kozak a ocupat funcții înalte în administrația prezidențială și în guvern. Printre altele, a condus grupul de negociatori al Rusiei la discuțiile cu Ucraina privind punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk.
El a fost omul de bază al Kremlinului în organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci din 2014, pe care Kremlinul le-a considerat un semn al revenirii de drept a Rusiei pe scena mondială.
După ce Moscova a ocupat Peninsula Crimeea din Ucraina în martie 2014 și a anexat-o ulterior, el a fost sancționat de Statele Unite și de alte guverne occidentale.
La ședința Consiliului de Securitate al Rusiei din 21 februarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei, Kozak a cerut continuarea negocierilor cu Kievul.
În august, surse ale New York Times (NYT) au afirmat că, înainte de începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Kozak l-a avertizat pe Putin cu privire la posibilele consecințe, inclusiv rezistența puternică a armatei și a societății ucrainene. După începerea războiului, el a încercat să negocieze un armistițiu, dar propunerile sale au fost respinse de Putin. Un alt plan pentru obținerea păcii, potrivit NYT, a fost prezentat în august anul acesta.
Institutul American pentru Studiul Războiului a legat demisia lui Kozak de divergențele de opinie ale acestuia cu privire la războiul din Ucraina și restul anturajului lui Putin, menționând că acest lucru „demonstrează că Putin și consilierii săi sunt uniți în ceea ce privește continuarea războiului în Ucraina și pretențiile militare maximaliste ale lui Putin”. Există însă și alte versiuni, cum ar fi aceea că Dmitri Kozak a suferit o înfrângere în lupta politică cu Serghei Kirienko sau că Putin intenționează să-l folosească ca intermediar informal pentru rezolvarea problemelor importante.
Într-un interviu pentru Current Time, televiziunea de limbă rusă a RFE/RL, politologul Ivan Preobrajenski a spus că Dmitri Kozak ar fi fost îndepărtat din administrația lui Putin de către Serghei Kirienko, cel care a preluat departamentele pe care le coordona Kozak.
„Kirienko i-a luat lui Kozak Ucraina, apoi a preluat Abhazia, iar ultima a fost Republica Moldova: alegerile parlamentare care se apropie acolo sunt deja supravegheate de oamenii lui Serghei Kirienko”, a spus Preobrajenski, comentând schimbarea în raportul de forțe din administrația președintelui Federației Ruse.
Kozak, Kirienko și Republica Moldova
Kozak este binecunoscut la Chișinău ca autorul unui plan de reglementare a conflictului transnistrean din 2003, prin federalizarea Republicii Moldova, numit și Memorandumul Kozak. La semnarea memorandumului, la Chișinău, urma să vină și liderul rus Vladimir Putin, însă documentul a fost respins în ultimul moment de autoritățile moldovene.
Potrivit analiștilor și relatărilor prese, Kozak ar fi continuat să se ocupe de relațiile cu Republica Moldova și după eșuarea semnării memorandumului.
În 2018, președintele Putin l-a numit pe Kozak - care deținea pe atunci funcția de vicepremier - în calitate de reprezentant al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova.
În timpul crizei politice din vara anului 2019, Kozak s-a aflat la Chișinău, în aceeași perioadă cu emisari ai UE și SUA (Johannes Hahn și Brad Freden). Kozak a sugerat atunci că Rusia ar prefera o alianță provizorie între blocul proeuropean ACUM și partidul pro-rus al Socialiștilor, care să organizeze alegeri anticipate după retragerea democraților lui Vlad Plahotniuc de la putere. La câteva zile după vizita celor trei emisari, PD s-a retras de la guvernare, Plahotniuc a fugit din țară, iar ACUM și PSRM au format o nouă majoritate parlamentară și au numit un nou guvern, al PAS, condus de Maia Sandu.
Dmitri Kozak a mai vizitat Chișinăul în august 2021, pentru un prim contact cu noua guvernare pro-europeană, după victoria PAS în alegerile parlamentare.
În 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile de la Chișinău și Kiev au acuzat Kremlinul că ar pune în aplicare planuri de destabilizare a Republicii Moldova pentru a instala o nouă guvernare pro-rusă, acuzații respinse de Moscova.
În iunie 2025, analiști politici de la Chișinău au semnalat că, la Kremlin, o altă persoană decât Kozak s-ar ocupa acum de relația cu Republica Moldova, și anume Serghei Kirienko, primul adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse.
Unii experți au exprimat temerea că schimbarea ar avea legătură cu alegerile parlamentare de la 28 septembrie din Republica Moldova, și că Moscova ar putea deveni mai agresivă în aplicarea planurilor de sprijinire a forțelor pro-ruse de la Chișinău și de contracarare a apropierii țării de UE.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
