Șefa misiunii, Alina Iancu, a spus la o conferință de presă la Chișinău, pe 17 octombrie, că autoritățile moldovene trebuie să asigure „reforme accelerate fiscale”, iar acest „proces este tergiversat la ora actuală”.
În luna octombrie, FMI a anunțat că suspendă o ultimă tranșă de 170 de milioane de dolari dintr-un împrumut pentru R. Moldova din cauză că autoritățile au întârziat mai multe reforme, inclusiv fiscale.
- Citește și: Noul guvern spune că oprirea împrumuturilor FMI nu afectează finanțele Republicii Moldova
Vorbind în conferința sa de presă despre sistemul fiscal moldovean, Iancu a spus că este „complex și distorsionat” și trebuie simplificat. „Acesta trebuie evaluat în totalitate pentru a-l face mai predictibil”, a mai spus oficiala FMI.
Pe durata aflării lor la Chișinău, între 4 și 7 decembrie, experții FMI au analizat evoluțiile recente din economia moldoveană, perspectivele și riscurile la nivel macroeconomic și au discutat cu autoritățile despre priorități.
Vizita a coincis cu discuțiile despre adoptarea bugetului pe 2026, aprobat în prima lectură de parlament pe 12 decembrie. Iancu a spus că „planificarea bugetară trebuie să fie mai riguroasă”, iar cheltuirea banilor publici – mai transparentă, eficientă și „prudentă”, în condițiile unor venituri fiscale reduse.
Autoritățile spun că lucrează la o nouă politică fiscală, țintind să crească nivelul de colectare a veniturilor de la aproximativ 35% din Produsul Intern Brut la 38-39%, aproape de media UE.
Recomandări FMI pentru 2026
Noul guvern de la Chișinău format în urma alegerilor prezidențiale din 28 septembrie spune că se va concentra pe relansarea economiei, după câțiva ani de scădere și stagnare pe fundalul agresiunii rusești în Ucraina.
Guvernul Munteanu și-a întitulat proiectul de buget pe 2026 drept un buget „al investițiilor responsabile”, promițând să investească în infrastructură și dezvoltare economică și anticipează o creștere de 2,4% în anul viitor.
FMI crede că economia moldoveană va crește cu 2,7% în 2025, cu 2,3% în 2026 și cu 3,7 la sută până în anul 2028, iar creșterea va fi susținută „de sporirea volumului de investiții publice și private”, se arată în concluziile misiunii de experți.
Iancu a spus că investițiile prioritare trebuie să fie direcționate în sectorul energetic și în infrastructura transporturilor.
De asemenea, FMI nu consideră oportună relaxarea mai departe a politicii monetare, după ce Banca Națională a micșorat în două rânduri ratele de bază dobânzilor.
În ceea ce privește reformele, Iancu a spus că autoritățile trebuie „să reia reformele anticorupție și să stimuleze competitivitatea” pentru a se putea bucura și de „un mecanism de oportunități” adus de procesul de integrare a R. Moldova în UE.
Relația guvernului cu FMI
Alina Iancu a mai spus că autoritățile de la Chișinău își doresc să aibă susținerea FMI, dar că sunt proceduri și procese de urmat.
Vorbind despre motivele care au dus la blocarea tranșei de împrumut FMI, în octombrie, Iancu a spus că nu au fost realizate angajamente din sectorul finanțelor publice, reforme fiscale și ținând de guvernanță (fortificarea instituțiilor publice, lupta cu corupția, inclusiv cu cea la nivel înalt).
Programul cu FMI a fost pe patru ani, iar nerespectarea unor condiții s-a produs pe ultima sută de metri, a afirmat Iancu.
Ea a mai spus că independența BNM trebuie fortificată, la fel ca și activitatea Procuraturii Anticorupție, care are „un viitor incert.”
Premierul Alexandru Munteanu, care a discutat cu experții FMI tot pe 17 decembrie, a spus că autoritățile sunt interesate în inițierea unui nou program de colaborare, că urmăresc „o tranziție de la o activitate economică bazată în mare parte pe consum spre o economie susținută de investiții și producere”, iar „disciplina bugetar-fiscală” este o prioritate.
Anterior, premierul declarase că Moldova are nevoie de un nou program cu FMI în primul rând pentru credibilitate și nu pentru că ar avea nevoie urgentă de fonduri externe.
În proiectul bugetului pe 2026, guvernul nu a mai propus majorări salariale în sectorul bugetar, trezind, de exemplu, nemulțumire în rândul cadrelor didactice, care arată că, deși majorate în ultimii ani, salariile lor au crescut mai puțin decât salariul mediu pe economie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
