La finalul întâlnirii din 22 mai, șefii financiari ai G7 au condamnat, printr-un comunicat, „războiul brutal” al Rusiei și au declarat că, în cazul în care eforturile de obținere a unei încetări a focului vor eșua, vor explora toate opțiunile posibile, inclusiv „intensificarea sancțiunilor”.
Comunicatul a mai precizat că activele suverane ale Rusiei deținute în jurisdicțiile G7 vor rămâne înghețate până când Moscova va pune capăt războiului și va plăti pentru pagubele provocate Ucrainei.
În plus, miniștrii s-au angajat să colaboreze pentru a se asigura că nicio țară sau entitate care a finanțat ori a aprovizionat „mașinăria de război a Rusiei” nu va avea dreptul să profite de pe urma reconstrucției Ucrainei.
„Aceasta este o declarație foarte importantă”, a spus ministrul canadian de finanțe, François-Philippe Champagne, numind-o un pilon fundamental al comunicatului. Documentul nu menționează explicit China sau alte țări acuzate că furnizează componente critice Rusiei.
Întâlnirea miniștrilor, desfășurată în Munții Stâncoși din Canada, pregătește terenul pentru un summit G7 ce va avea loc la mijlocul lunii iunie într-o stațiune montană din apropiere. Casa Albă a confirmat pe 22 mai că președintele SUA, Donald Trump, va participa la reuniune.
Ministrul de finanțe ucrainean, Serhii Marcenko, a participat la discuții și a cerut G7 să mențină presiunea asupra Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a menționat întâlnirea G7 în adresarea sa video de seară, dar a declarat că Ucraina este pregătită să facă „cei mai rapizi pași posibili” pentru a pune capăt războiului.
„Interesul Ucrainei nu este prelungirea războiului, ci să fie pregătită pentru orice evoluție. Este clar pentru întreaga lume că vina pentru faptul că războiul continuă aparține Rusiei”, a spus el. „Ne ocupăm de toată pregătirea necesară din partea noastră. E nevoie de o pregătire reciprocă din partea Rusiei și asta lipsește acum”.
Eforturile diplomatice pentru încheierea conflictului s-au intensificat, iar săptămâna trecută oficiali ruși și ucraineni au avut primele discuții directe din ultimii peste 3 ani.
Însă Kremlinul a declarat pe 22 mai că „nu a fost convenită” nicio nouă rundă de discuții cu Ucraina, contrazicând informațiile potrivit cărora cele două țări s-ar pregăti să negocieze la Vatican.
Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin pe 19 mai, într-un apel telefonic, despre care a spus că a avut ca scop oprirea „băii de sânge”, dar nici acel apel și nici discuțiile directe anterioare nu au dus la concesii din partea Rusiei.
Săptămâna aceasta, Putin a făcut o vizită-surpriză în regiunea rusă Kursk și, după revenire, a declarat că forțele ruse lucrează pentru a stabili o zonă tampon de-a lungul graniței cu Ucraina.
„Forțele noastre sunt în prezent implicate în îndeplinirea acestei sarcini, punctele de tragere inamice sunt intens suprimate, iar activitatea continuă”, a declarat Putin pe 22 mai.
A fost prima vizită a lui Putin în regiune de când trupele ruse au respins forțele ucrainene care ocupaseră părți ale zonei în timpul unei incursiuni lansate anul trecut, ce a părut să surprindă Rusia.
Kievul a respins planul lui Putin privind zona tampon și a criticat declarațiile, considerându-le o dovadă clară că Rusia nu are nicio intenție de pace.
„Aceste noi declarații agresive resping în mod clar eforturile de pace și arată că Putin a fost și rămâne singura cauză pentru care omorurile continuă”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, pe platforma X.
Putin a emis, de asemenea, instrucțiuni pentru elaborarea unui program amplu de reconstrucție a regiunilor din sudul Rusiei afectate de atacurile ucrainene cu drone și incendii, inclusiv Kursk, Belgorod și Briansk.
Au fost folosite relatări ale Reuters, AFP și dpa
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
