Inițiativa cehă privind furnizarea de muniții Ucrainei a apărut la începutul anului 2024, ca răspuns la faptul că ajutorul militar american era suspendat de vreme îndelungată, iar Bruxellesul nu-și respecta ritmul promis al livrărilor de obuze, ceea ce afectase capacitatea Kievului de a respinge invazia pe scară largă a Rusiei.

Nu mai puțin de 16 țări europene, conduse de Republica Cehă, s-au unit într-o coaliție ad-hoc pentru a cumpăra muniții pentru Ucraina. Aveau un obiectiv ambițios: să furnizeze circa 800.000 de obuze de calibru mare. La un an de la acest angajament, oficialii cehi din spatele inițiativei susțin că au livrat o cantitate dublă. Surse guvernamentale din Ucraina afirmă însă că cifrele sunt mai modeste, dar refuză să ofere date exacte, invocând motive de securitate.

Deși inițiativa este prezentată drept un succes, aceasta a stârnit critici dure din partea opoziției cehe și a unor ONG-uri ucrainene, care acuză profituri excesive, favoritism politic, calitate slabă a munițiilor și întârzieri în livrări.

Un consorțiu internațional de jurnaliști din Republica Cehă (Investigace.cz), Țările de Jos (The Investigative Desk și Follow The Money) și Ucraina („Shemî”, proiect de investigații al Serviciului ucrainean al Europei Libere) a verificat aceste acuzații și a constatat că, deși unele afirmații nu au dovezi clare, o parte dintre critici sunt justificate.

Investigația a arătat că, în multe cazuri, obuzele au ajuns în Ucraina cu întârziere, ceea ce ar fi putut afecta planificarea acțiunilor de apărare. Toate companiile implicate în achiziția de muniții pentru Ucraina sunt cehe, unele având legături strânse cu oficiali guvernamentali, ceea ce alimentează suspiciunile privind posibile conflicte de interese.

Comisioanele pentru intermediere sunt de cel puțin patru ori mai mari decât ale companiilor de stat ucrainene specializate, care susțin că ar fi putut cumpăra mai multă muniție din banii colectați prin mecanismul inițiat de Cehia, dacă ar fi fost lăsate să o facă direct.

Până la sfârșitul anului 2024, inițiativa cehă a gestionat peste 1,6 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) din banii contribuabililor europeni. Folosirea eficientă a acestor fonduri devine tot mai importantă pentru Ucraina, în condițiile în care ajutorul american s-a diminuat, iar fiecare cent din sprijinul european contează.

În ceea ce privește acuzațiile că ar fi fost furnizate obuze de proastă calitate – care ar exploda înainte de vreme – jurnaliștii nu au găsit dovezi. Dimpotrivă, există indicii că aceste afirmații ar fi parte a unei campanii de dezinformare, posibil, orchestrate de Rusia.

Campanie de discreditare?

În toamna anului 2024, mass-media din Cehia au început să relateze despre scrisori scurse în presă adresate liderilor inițiativei de furnizare a munițiilor pentru Ucraina.

În aceste scrisori, formulate într-o engleză deficitară, se spune că unele focoase pentru obuze de 155 mm, primite de Ucraina prin intermediul inițiativei cehe, erau defecte și că ar fi provocat explozii premature, care au deteriorat artileria și au rănit militari.

O scrisoare, de exemplu, era datată din august 2024 și semnată de un ONG ucrainean care se prezintă drept Organizația Națională a Persoanelor cu Dizabilități de Război, a Forțelor Armate și a Combatanților.

ONG-ul a fost înregistrat la Kiev în 1994, dar există foarte puține informații publice despre activitatea sa. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în 2022, acesta a organizat doar două evenimente publice: o expoziție de caricaturi cu tematică de război și o masă rotundă despre investițiile în dezvoltarea dronelor.

Organizația a trimis o scrisoare președintelui ceh Petr Pavel, cerându-i să investigheze livrarea de obuze presupus defecte, descriind problema ca fiind „de o importanță capitală pentru securitatea și suveranitatea Ucrainei.”

Autorii susțin că muniția în cauză ar fi fost furnizată de unul dintre participanții la inițiativa cehă, compania Excalibur Army, parte a grupului Czechoslovak Group (CSG), acuzând-o de sabotaj și legături cu Rusia și China.

„Suntem îngrijorați că muniția livrată de inițiativa cehă ar putea fi un cal troian al agenților Federației Ruse”, se arată în scrisoare, care mai spune că „defecțiunile constante ale muniției, în special la focoasele M***5, indică un posibil sabotaj” („Shemî” nu publică denumirea completă a focoaselor din motive de securitate).

Grupul CSG a calificat demersul ONG-ului „veteranilor” ucraineni drept „o tentativă de discreditare”. Compania, cu referire la feedback-ul primit de la autoritățile ucrainene, a recunoscut pentru „Shemî” și partenerii săi că au existat „probleme minore” cu obuzele.

CSG a precizat că, din cele 13 cazuri documentate privind funcționarea anormală a focoaselor (fără a fi precizată perioada de timp), doar trei ar putea implica munițiile pe care le-a livrat. În celelalte zece cazuri, susține CSG, este vorba de „o combinație diferită de proiectile sau exploziv” decât ceea ce a livrat CSG și partenerul său de alianță ca parte a inițiativei cehe.

Scrisoarea ONG-ului indică trei persoane de contact în calitate de „experți independenți” care ar trebui consultați: coloneii în rezervă Oleksandr Hromîko, Oleksandr Mamatov și Oleksandr Poida.

„Shemî” a încercat să-i contacteze pentru comentarii. Unul dintre ei, Poida, nu a putut fi contactat, deoarece a decedat la câteva luni după ce scrisoarea a fost trimisă președintelui ceh. Un alt expert, Hromîko, a declarat că nu cunoaște conținutul scrisorii. „N-am idee despre ce vorbiți,” a declarat Hromîko pentru „Shemî” la telefon.

Și-a amintit, totuși, de document după ce jurnaliștii i-au citat niște fragmente. Potrivit lui, afirmațiile din scrisoare îi aparțin colegului său, Oleksandr Mamatov, președintele ONG-ului, care „a vizitat zonele (de ostilități) și a făcut o astfel de declarație pentru membrii organizației, așa că l-am crezut și am presupus că este adevărat”.

Contactat de „Shemî”, Mamatov a confirmat că are suspiciuni că inițiativa cehă a fost supusă unui sabotaj rusesc, dar a refuzat să spună care-i sursa informației sau să ofere alte detalii.

„Dacă focoasele sunt făcute de ruși, nu vor detona. Înțelegi, nu? Totul a fost de proastă calitate și a fost furnizat din Europa, iar eu cred că acele componente care n-au detonat proveneau de la agenți din Rusia”, a spus Mamatov. Întrebat despre detalii concrete, a cerut să fie sunat peste o oră, dar n-a mai răspuns la telefon.

„Shemî” și organizațiile partenere au contactat Președinția cehă, care a negat că ar fi primit o astfel de scrisoare. Și alți actori implicați, inclusiv Senatul Cehiei, Camera Deputaților și Ministerul Apărării, le-au declarat jurnaliștilor că n-au primit o astfel de scrisoare.

Jurnaliștii au obținut copiile altor două scrisori similare, trimise de expeditori necunoscuți, referitoare la obuzele oferite Ucrainei prin inițiativa cehă. Acestea erau adresate lui Ales Vytecka, directorul Agenției Interguvernamentale pentru Cooperare în Apărare (AMOS), structură subordonată Ministerului Apărării din Cehia, care coordonează livrările de muniție în cadrul inițiativei cehe.

La fel ca și apelul ONG-ului ucrainean către președintele Petr Pavel, cele două scrisori adresate lui Vytecka – care au fost scurse către jurnaliști – sunt datate cu august 2024 și abordează aceeași problemă: presupusa detonare înainte de vreme a obuzelor de 155 mm, cauzate de defecte la focoase.

Copiile scrisorilor obținute de jurnaliști nu sunt semnate, dar sunt redactate ca și cum ar fi „din numele Forțelor Armate ale Ucrainei și al poporului ucrainean” și fac referire la biroul atașatului pentru apărare al Ucrainei, care ar fi fost informat despre problemele legate de obuzele donate de către Comandamentul Logistic al Forțelor Armate. Acesta din urmă nu a răspuns solicitării de comentarii din partea „Shemî”.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și Serviciul de Informații Militare – care ar fi putut transmite mesajul pe canale diplomatice – au negat implicarea.

Într-un interviu pentru Investigace.cz, Ales Vytecka a negat că ar fi primit vreo plângere oficială din partea autorităților ucrainene cu privire la presupusa calitate proastă a muniției.

Acest lucru a fost confirmat și de Tomas Kopecny, trimisul ceh pentru reconstrucția Ucrainei, implicat de asemenea în mecanismul de furnizare a muniției. El a declarat că aceste scrisori nu constituie „un raport oficial de feedback”.

Statul Major al forțelor armate ucrainene și Ministerul ucrainean al Apărării au refuzat să comenteze referitor la calitatea muniției primite în cadrul inițiativei cehe, invocând interdicția de a dezvălui informații despre ajutorul străin.

Cu toate acestea, o sursă de rang înalt din cadrul ministerului a declarat neoficial pentru „Shemî” că inițiativa cehă nu a furnizat muniție defectă, dar au existat cazuri în care proiectilele au venit cu componente suplimentare nepotrivite sau când aceste componente lipseau cu desăvârșire. Sursa a menționat că intermediarii cehi au rezolvat această problemă „în 24 de ore”.

Ales Vytecka a declarat pentru Investigace.cz că participanții la inițiativa cehă poartă întreaga răspundere pentru calitatea produselor pe care le furnizează Ucrainei. Acesta a adăugat că agenția de stat pe care o conduce este deschisă să examineze orice plângere relevantă din partea autorităților ucrainene, dar că nu a fost depusă niciuna.

Donatorii inițiativei cehe verifică, de asemenea, calitatea muniției pe care o finanțează, a declarat Tomas Kopecny. „Reprezentanții țărilor donatoare care au oferit sume substanțiale merg în mod regulat direct la fabricile unde sunt produse sau depozitate proiectilele”, a spus el. „Ei vin și cu experți tehnici. Apoi, desigur, sunt prezenți în momentul predării muniției. Ei verifică dacă fondurile contribuabililor lor sunt cheltuite în conformitate cu contractul”.

Kopecny a adăugat că scrisorile cu acuzații la adresa inițiativei cehe pe care le-a văzut păreau „complet nedemne de încredere” și „ca o campanie de dezinformare”.

Jurnaliștii „Shemî” i-au arătat copiile scrisorilor lui Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru contracararea dezinformării, care funcționează în cadrul Consiliului pentru securitate națională și apărare al Ucrainei.

Acesta a declarat că nu a mai văzut aceste scrisori, dar unitatea sa „a documentat deja încercările anterioare ale Rusiei de a lansa mesaje negative despre cumpărarea de muniții pentru Ucraina, însă acest lucru nu s-a transformat într-o campanie mediatică în toată regula”. „Mesajele se refereau la calitatea muniției, dar nu existau dovezi”, a adăugat el.

„Shemî” a găsit mai multe mențiuni negative cu privire la presupusa calitate joasă a munițiilor achiziționate pentru Ucraina în cadrul inițiativei cehe.

Una dintre cele mai recente este declarația din februarie 2025 a politicianului ceh de opoziție Andrej Babis, care a calificat obuzele livrate drept „vechi, mucegăite [și] supraevaluate”, adăugând că achiziția a fost „netransparentă”, fără însă a oferi vreo dovadă.

Babis este liderul partidului ANO – ceea ce înseamnă „Da” în cehă și este, totodată, un acronim pentru Acțiunea cetățenilor nemulțumiți. Presa îl prezintă pe Babis drept un miliardar populist și un susținător al Rusiei. Babis afirmă însă că „apără interesele Republicii Cehe”, iar partidul său conduce în sondaje înaintea alegerilor parlamentare din această toamnă. ANO a declarat deja că, dacă va veni la guvernare, va anula inițiativa privind munițiile pentru Ucraina.

Nu există fum fără foc

Spre deosebire de acuzațiile privind calitatea munițiilor, criticile ce țin de conflictele de interese, profiturile intermediarilor și livrările întârziate par a fi fondate.

Când Petr Pavel a promis la Conferința de Securitate de la München din februarie 2024 că Europa va cumpăra muniție pentru Ucraina, era clar că oficialii cehi vor conduce acest efort. Aceștia deja localizaseră proiectilele și încercaseră să strângă fonduri de la țările europene.

Doar că la acel moment nu se știa că toate cele cinci companii care au primit dreptul exclusiv de a intermedia contracte pentru muniție, în schimbul unui comision, sunt cehe. Guvernul ceh nu a organizat nicio licitație publică și nu a dezvăluit criteriile de selecție.

Ales Vytecka, șeful AMOS, a declarat pentru Investigace.cz că participanții cehi au fost „aleși împreună cu partenerii ucraineni” și „au convenit oficial în scris cu Ministerul ucrainean al Apărării”. Acesta din urmă a declarat însă pentru „Shemî” că „nu a luat parte la procesul de selectare a furnizorilor” și că nu este autorizat să se opună deciziilor autorităților cehe.

Două dintre societăți - Grupul Cehoslovac (CSG) și Grupul STV - sunt producători de muniție de calibru mare, în timp ce celelalte trei - Grupul Colt CZ, Omnipol și DSS - acționează ca intermediari de armament. Cu toate acestea, toate cinci sunt autorizate să se aprovizioneze cu muniție și să semneze contracte de achiziții în numele Ucrainei.

Oficialii cehi au refuzat să explice de ce nu se regăsesc în listă producători sau brokeri de armament cunoscuți la nivel internațional, cum ar fi compania norvegiano-finlandeză NAMMO sau Rheinmetall din Germania. Potrivit lui Kopecny, societățile cehe participante au fost alese fie pentru capacitățile lor de producție, fie pentru relațiile stabilite cu furnizori străini.

Vytecka a declarat că s-a dorit implicarea unui număr mic de companii: „Cinci companii sunt mai ușor de monitorizat decât 20”, a spus el, referindu-se la controlul calității și „riscul de securitate în cazul scurgerilor de informații către ruși”.

Jurnaliștii au descoperit însă că cel mai mare participant la inițiativă, CSG, are o filială în Rusia numită Tatra Vostok, care vinde camioane și piese de schimb.

Care este rolul Tatra Vostok?

În 2022, după ce Moscova a declanșat războiul împotriva Ucrainei, CSG și-a propus să părăsească piața rusă. Cu toate acestea, în 2024, grupul încă deținea Tatra Vostok, între 2023 și 2024 continuând să primească certificate de import în Rusia.

CSG le-a declarat jurnaliștilor că încearcă să se despartă de Tatra Vostok și că certificatele „nu au legătură cu vreun plan de operare pe piața rusă”. La momentul publicării investigației, jurnaliștii nu au găsit nicio dovadă care să contrazică această afirmație.

CSG are afaceri în Rusia încă din 2017. Proprietarul de atunci al companiei, prin intermediul entităților afiliate, a fost cel mai mare donator al ex-președintelui ceh favorabil Rusiei Milos Zeman (2013-2023). Această legătură ar fi ajutat compania să se extindă în Rusia și să deschidă un centru de întreținere și reparații pentru aviația civilă în Ulianovsk.

Jurnaliștii au descoperit, de asemenea, legăturile indirecte cu Rusia ale unui alt participant la inițiativa cehă, Grupul Colt CZ.

În ianuarie, Investigace.cz și partenerii săi au relatat că armament produs de grupul Colt CZ încă mai era livrat în Rusia prin intermediari din Turcia și Kazahstan, ocolind sancțiunile.

Jurnaliștii au observat, de asemenea, că două dintre cele cinci firme intermediare alese de guvernul de la Praga pentru inițiativa cehă au legături cu oficiali cehi, alimentând suspiciunile de favoritism și protecționism.

În iulie 2024, publicația cehă „Denik N” a dezvăluit că Tomas Pojar, consilier pe probleme de securitate națională al guvernului ceh și unul dintre coordonatorii inițiativei, a fost consilier al CSG. Potrivit „Denik N”, Pojar a negat existența unui conflict de interese.

CSG a declarat pentru Investigace.cz că nu „dezvăluie dacă cineva este sau a fost consultant extern” și că apelează la „profesioniști cu experiență și persoane cu un istoric de serviciu public”. Totodată, CSG a menționat că funcționarii publici actuali nu pot fi consultanți ai companiei și că acest lucru „elimină potențialele conflicte de interese”.

La scurt timp după lansarea inițiativei cehe, conducătorul CSG, Michal Strnad, și prim-ministrul ceh Petr Fiala au fost văzuți împreună în timpul vizitei acestuia din urmă în Statele Unite, în aprilie 2024. Cei doi au fost fotografiați împărțind o masă în timpul unui dineu de stat. Guvernul ceh a declarat ulterior că Strnad nu a făcut parte din delegația lui Fiala și nu a participat la întâlnirile oficiale de la Casa Albă.

CSG nu este singurul participant la inițiativa privind muniția pentru Ucraina care are legături cu politicieni cehi. Unul dintre membrii comitetului de conformitate și etică al Colt CZ Group este Petr Kolar, consilier al președintelui ceh Petr Pavel. Jurnaliștii cehi sugerează că aceasta ar explica de ce Pavel a vizitat fabrica Colt din SUA în timpul călătoriei sale în Statele Unite în noiembrie 2023.

„Nu văd poziția mea de consilier prezidențial și legăturile mele cu grupul Colt CZ drept un conflict de interese. Sunt sigur că, dacă ar fi vreun conflict, serviciile secrete cehe ar informa imediat președintele și guvernul”, a declarat Kolar într-un comentariu pentru The Investigative Desk, un alt partener al „Shemî” în acest proiect.

„Nu am nimic de-a face cu această inițiativă, cu excepția faptului că îmi place”, a adăugat el. În timp ce Kolar minimalizează orice suspiciune, alții văd situația diferit.

„Este firesc ca orice om de afaceri important să mențină relații bune cu politicieni din întregul spectru politic”, a declarat Marek Chromy, analist-șef la biroul ceh al Transparency International. „Cu toate acestea, în cazul CSG și Colt, există riscul ca influența anumitor persoane să treacă dincolo de aceste companii de armament și să influențeze politica cehă. Ei se află astfel într-un conflict de interese exemplar”.

„Lipsa de informații, dar și netransparența unor procese din cadrul [Republicii Cehe], cum ar fi inițiativa cehă privind munițiile, ridică multe întrebări cu privire la influența lor formală și informală”, a adăugat el.

Pe lângă acuzațiile de tratament preferențial din partea autorităților cehe, participanții la inițiativă au fost acuzați public că încearcă să genereze profituri excesive din furnizarea de muniții către Ucraina.

În august 2024, economistul Lukas Wagenknecht, senator ceh la acea vreme, a publicat un raport în care acuza inițiativa cehă că nu a reușit să gestioneze fondurile donatorilor „cu atenție și eficiență”.

Ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochova, a respins acuzațiile drept „false și inacceptabile, minciuni și dezinformări”, catalogând acțiunile lui Wagenknecht drept o amenințare la adresa securității aprovizionării cu muniții a Ucrainei.

Comisia pentru afaceri externe, apărare și securitate a Senatului ceh a convocat o reuniune de urgență în septembrie 2024 pentru a aborda controversa și l-a invitat pe Wagenknecht să participe. Acesta a declinat invitația.

Wagenknecht susținea că ar fi putut fi cumpărate mai multe muniții pentru Ucraina dacă intermediarii cehi nu ar fi perceput comisioane atât de mari. Politicianul și-a bazat concluzia pe oferte comerciale divulgate.

„Shemî” și partenerii săi au obținut, de asemenea, aceste documente.

Documentele arată că, în februarie 2024, Excalibur Army - o filială a CSG - a oferit guvernului ceh obuze de artilerie M107 de 155 mm la preț de 3.200 de euro (3.600 de dolari) per unitate. Cam în aceeași perioadă, un producător turc propunea companiei Excalibur Army proiectile similare la 2.500 de euro bucata.

Bazându-se pe aceste date, Wagenknecht a estimat că tarifele de intermediere ar fi putut majora prețul cu 22%, ceea ce, în opinia sa, este „excesiv de mult”.

CSG a negat public profitul, calificând acuzațiile drept „atacuri bazate pe jumătăți de adevăr și prostii”.

Potrivit unor surse guvernamentale bine informate din Republica Cehă și Ucraina, comisionul convenit pentru toate cele cinci companii participante la inițiativă nu depășește 13%, în timp ce Tomas Kopecny calculat că ar fi de 5-10%.

Cifrele contrastează cu tarifele entităților ucrainene, care percep până la 3% pentru intermedierea tranzacțiilor de procurare a munițiilor. De exemplu, Agenția de Stat pentru Achiziții în domeniul Apărării din Ucraina - înființată în 2022 pentru a reduce corupția și modelată după Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO - percepe doar 0,4%.

Marina Bezrukova a condus agenția timp de un an, înainte de a fi înlocuită în ianuarie, pe fondul unui scandal care a implicat o schimbare controversată a conducerii. Ea a declarat pentru „Shemî” că brokerii care lucrează prin inițiativa cehă cumpără adesea obuze la prețuri cu 10-20% mai mari decât cele pe care agenția ucraineană le poate negocia direct.

Bezrukova se întreabă de ce fondurile donatorilor europeni nu sunt acordate direct Ucrainei „pentru ca agenția să cumpere ceea de ce are nevoie armata la un preț mai mic”.

Opinia nu este împărtășită însă de toți cei implicați în sistemul ucrainean de achiziții în domeniul apărării. Oleksi Petrov, fost șef al unei alte entități de stat specializate în procurări de armament, SpetsTechnoExport, susține că prețul nu ar trebui să fie principala preocupare.

„Nivelul de birocrație și suprareglementare în vigoare din 2023 în Ministerul Apărării [ucrainean] ... nu există în inițiativa cehă”, a declarat el pentru „Shemî” în februarie 2024, cu puțin timp înainte să fie demis.

„Nu prețul este cel mai important aspect, ci termenul de livrare și eficiența livrării. Lăsați banii să fie acolo [în Republica Cehă], iar ei ne vor furniza [la timp] bunurile de care avem nevoie.”

Pe de altă parte, surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, au declarat, sub protecția anonimatului, că munițiile livrate ca parte a inițiativei cehe deseori nu ajung la timp.

Imperfectă, dar funcționează

Autoritățile cehe și ucrainene sunt de acord că, în ciuda defectelor sale, inițiativa cehă a contribuit la îmbunătățirea capacităților de apărare ale Ucrainei.

În aprilie, ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky, a declarat că datorită inițiativei cehe „s-a schimbat raportul dintre numărul de obuze lansate de Ucraina și Rusia - de la 1:10 la 1:2”. El nu a specificat în ce perioadă de timp s-a produs schimbarea, dar în octombrie 2024, ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Ivan Havriliuk, declara că la începutul anului raportul era de 1:8, iar până în vară ajunsese la 1:2.

Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a declarat pentru „Shemî” că, numai în ianuarie 2025, armata rusă a tras aproximativ 790.000 de salve de artilerie asupra Ucrainei (o medie de aproximativ 25.500 pe zi).

O privire atentă asupra activității inițiativei cehe arată că autorii acesteia au învățat din greșelile unor inițiative anterioare de aprovizionare a Ucrainei.

Spre deosebire de un proiect anterior al UE ce prevedea procurarea unui milion de obuze doar din interiorul Uniunii Europene și care s-a confruntat cu probleme majore privind aprovizionarea, inițiativa cehă și-a propus să facă achiziții și de pe piețele din afara UE. Acest lucru a contribuit la lărgirea gamei de furnizori și a dus la „obținerea muniției datorită contactelor din țări care adesea, din motive geopolitice, nu doresc să fie asociate cu livrările către Ucraina”, a declarat ministrul ceh al Apărării, Cernochova.

Datele deschise și sursele din interior indică faptul că inițiativa cehă se aprovizionează cu muniție la nivel global, din Europa și Asia de Sud-Est până în Asia Centrală, Africa Sub-sahariană și Balcani. „Shemî” a ales să nu dezvăluie locațiile specifice ale achizițiilor din motive de securitate.

„Mai greu fără ei”

Brokerii de armament cehi gestionează toată documentația necesară, simplificând ceea ce este, de obicei, un proces birocratic. Senatorul ceh Pavel Fischer a declarat jurnaliștilor că eliberarea licențelor în cadrul mecanismului inițiat de Cehia este acum de 10 ori mai rapidă decât înainte și durează „zile în loc de luni”.

Marina Bezrukova, fosta șefă a Agenției ucrainene de achiziții pentru apărare, a confirmat acest lucru. „Participanții la inițiativa cehă emit toate documentele foarte rapid și furnizează ceea ce este dificil de livrat din punct de vedere logistic”, a declarat ea pentru „Shemî”. „Ar fi fost mult mai greu fără ei”.

Din motive geopolitice, unele dintre țările care furnizează muniție Ucrainei prin inițiativa cehă ar refuza să-i vândă direct sau prin intermediari. Brokerii cehi implicați au reușit să încheie contracte utilizând o soluție de avarie: procură munițiile ca și cum ar fi pentru uz propriu, apoi le transferă Ucrainei.

„Inițiativa cehă este vânzătorul de documente”, a declarat pentru „Shemî” o sursă implicată în achiziția de arme. „Ei le emit, trec procedurile de export în toate țările de pe traseu și negociază acolo unde este necesar”.

Această abordare implică riscuri juridice și logistice semnificativ mai mari, potrivit sursei, iar acest lucru se reflectă în prețuri mai mari. „Ei au dreptul la comision pentru că își asumă riscuri”, a declarat sursa, adăugând că nu tot profitul ajunge în buzunarul intermediarului și că acesta suportă cheltuieli suplimentare „critice... pentru ca proiectilele să ajungă”.

Dincolo de achiziționarea munițiilor de pe piețe greu accesibile, un alt avantaj al inițiativei cehe este capacitatea sa de a trece peste obstacolele juridice cu care se confruntă țările donatoare.

De exemplu, unele țări nu pot procura rapid arme pentru Ucraina din cauza constrângerilor juridice interne. Danemarca, de exemplu, este obligată prin lege să organizeze o licitație publică înainte de a contracta un producător de arme.

Soluția oferită de oficialii cehi este un acord interguvernamental prin care Republica Cehă achiziționează muniția aleasă de donator în numele acestuia, ocolind necesitatea unei lungi proceduri de licitație. Acestea fiind spuse, țările donatoare au, de asemenea, opțiunea de a contracta și de a plăti direct producătorii.

Inițiativa cehă servește drept coordonator central pentru toate aceste eforturi.

Companiile participante se aprovizionează cu muniție din întreaga lume și își depun ofertele la AMOS, Agenția interguvernamentală de cooperare în domeniul apărării din Republica Cehă. AMOS compilează informațiile într-o foaie de calcul care include tipul de muniție, cantitatea, prețul și termenul de livrare, deși identitatea furnizorului nu este dezvăluită. Țările donatoare analizează ofertele anonimizate și le selectează pe cele pe care doresc să le urmeze. Acestea informează apoi AMOS, care fie le pune în legătură cu furnizorul, fie execută tranzacția în numele lor, în funcție de preferințe.

Autoritățile cehe din diferite agenții de stat susțin că, deși funcționarea inițiativei nu este dezvăluită publicului, transparența a fost o prioritate încă de la început și că țările donatoare au acces deplin la toate informațiile relevante.

„Dacă vrem cu adevărat să ajutăm Ucraina, unde soldați și civili mor în fiecare zi, nu putem prezenta Rusiei detaliile achizițiilor pe o tavă de argint”, a declarat Cernochova pe rețeaua X.

În 2024, 16 țări au contribuit la inițiativă. Cele mai mari donații au provenit din Germania (650 de milioane de dolari), Țările de Jos (283 de milioane de dolari) și Belgia (227 de milioane de dolari). În iulie 2024, Republica Cehă contribuise cu peste 34 de milioane de dolari.

Oficialii implicați în această inițiativă sunt reticenți în a dezvălui volumul exact al livrărilor din motive de securitate, dar estimează că acestea se ridică la zeci de mii de proiectile pe lună.

Un artilerist ucrainean cu o vastă experiență în lansarea atât a obuzelor standard NATO, cât și a celor de tip sovietic a declarat pentru „Shemî” că este practic imposibil pentru soldații de pe teren să înțeleagă unde anume au fost produse munițiile.

„Primești un obuz și, în cele mai multe cazuri, nu există nicio etichetă pe el - nimic de genul „Fabricat în SUA” și, cu siguranță, nicio indicație că a fost cumpărat prin inițiativa cehă”, a declarat el de pe o poziție de luptă.

Invocând restricțiile legii marțiale privind comentariile publice referitoare la operațiunile militare, ofițerul a solicitat anonimatul și ca unitatea sa să nu fie identificată.

Potrivit acestuia, obuze diferite vin de peste tot. „Țara se află în război, așa că obuzele pot fi furnizate de oriunde, nu are rost să alegem. Toată lumea înțelege acest lucru”, a spus el. „Jucăm cu cărțile care ne sunt date”, a adăugat el. „Ai întotdeauna posibilitatea de a alege să nu accepți ceea ce ți se dă. Și dacă nu ai nimic, am niște vești pentru tine: Vei fi ucis”.

Va continua inițiativa?

În ultimele luni, pe măsură ce sprijinul SUA a slăbit, susținerea din partea UE a devenit vitală pentru Ucraina.

După ce președintele american Donald Trump a oprit temporar, în martie, ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina - o decizie care a fost ulterior anulată - UE a început să exploreze noi modalități de a consolida poziția Ucrainei pe câmpul de luptă și în orice viitoare negocieri cu Rusia.

Inițial, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a propus furnizarea către Ucraina a 1,5 milioane de proiectile de artilerie suplimentare până la sfârșitul anului 2025. Acest plan a fost însă blocat de un veto ungar. O a doua propunere - de alocare a unui ajutor în valoare de 40 de miliarde de euro (45 de miliarde de dolari) - nu a obținut, de asemenea, suficient sprijin din partea statelor membre ale UE.

Cu toate acestea, eforturile lui Kallas de a spori ajutorul pentru Kiev au supraviețuit într-o formă redusă. În aprilie, ea a anunțat un pachet de 5 miliarde de euro (5,7 miliarde de dolari) - suficient, a spus ea, pentru a cumpăra 2 milioane de obuze de artilerie de calibru mare pentru Ucraina - și a susținut că a obținut sprijin pentru „două treimi din inițiativă”.

Începând cu luna aprilie, mai multe țări europene, inclusiv Norvegia, Țările de Jos și Polonia, precum și Canada au promis să mai contribuie, în total, cu 831 de milioane de euro (941 de milioane de dolari) în acest an.

„Am reușit să asigurăm finanțarea, ceea ce înseamnă că această inițiativă are acum suficiente resurse pentru a furniza Ucrainei muniție în fiecare lună până în septembrie”, a declarat ministrul ceh de Externe Lipavsky, în aprilie.

La 4 mai, în timpul unei întâlniri cu președintele ceh Petr Pavel la Praga, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se așteaptă să primească alte 1,8 milioane de proiectile în cadrul inițiativei cehe până la sfârșitul anului 2025.

Ancheta a fost realizată de jurnaliști din redacțiile „Shemî” (proiect de investigații al Serviciului ucrainean al Europei Libere) - Valeriya Yegoshyna și Anna Myroniuk; Investigace.cz din Cehia - Zuzana Sotova și Kristina Vejnbender; și The Investigative Desk din Țările de Jos - Laurens Groeneveld și Ilies Hagoug. Proiectul a fost sprijinit de Fundația Jurnalism de Investigație pentru Europa (IJ4EU) și Journalism fund Europe, facilitând colaborarea internațională între redacțiile participante.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te