Peste 100 de țări se angajează începând de marți, 2 noiembrie, să pună capăt defrișărilor, despre care oamenii de știință spun că sunt un factor major în schimbările climatice.
Marea Britanie a salutat angajamentul ca fiind prima mare realizare a Conferinței climatice de la Glasgow, începută luni. Dar activiștii spun că trebuie să vadă mai întâi detaliile, pentru că - spun ei - astfel de promisiuni au fost făcute și încălcate și mai înainte.
Guvernul britanic a declarat că a primit angajamente de la liderii țărilor unde sunt peste 85% din pădurile lumii de a opri și reversa defrișările până cel mai târziu în 2030.
AP notează că peste 19 miliarde de dolari, în fonduri publice și private, ar putea fi „rezervate” pentru acest plan, susținut de țări ca Brazilia, China, Columbia, Congo, Indonezia, Rusia și Statele Unite.
Pădurile sunt considerate ecosisteme importante și o modalitate importantă de absorbție a dioxidului de carbon - principalul gaz cu efect de seră - din atmosferă.
Dar valoarea lemnului ca marfă și cererea în creștere pentru terenuri agricole și pășuni duc la tăierea pe scară largă și adesea ilegală a pădurilor, în special în țările în curs de dezvoltare.
Organizația Human Rights Watch a avertizat că acorduri similare din trecut nu dat rezultatele scontate...
Luciana Tellez Chavez, cercetător de mediu la HRW, a declarat că apărarea drepturilor indigenilor ar ajuta la prevenirea defrișărilor și ar trebui să facă parte din acord.
Alison Hoare, cercetător senior la institutul politologic Chatham House, a declarat că liderii mondiali au mai promis în 2014 să pună capăt defrișărilor până în 2030, „dar de atunci defrișările s-au accelerat în multe țări”.
„Acest nou angajament recunoaște gama de acțiuni necesare pentru a ne proteja pădurile, inclusiv finanțare, sprijin pentru mijloacele de trai rurale și politici comerciale ferme”, a spus ea. „Pentru ca acesta să reușească, vor fi necesare procese incluzive și cadre juridice echitabile, iar guvernele trebuie să conlucreze cu societatea civilă, cu întreprinderile și comunitățile indigene pentru a conveni, monitoriza și pune în aplicare măsurile respective”.
Aproximativ 130 de lideri mondiali s-au adunat la Glasgow pentru summitul COP26...
Aproximativ 130 de lideri mondiali s-au adunat la Glasgow pentru summitul COP26, despre care țara-gazdă, Marea Britanie, spune că este ultima șansă realistă de a menține încălzirea globală la numai 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial - obiectivul pe care comunitatea internațională și l-a stabilit la Paris în urmă cu șase ani.
Luni, liderii politici au primit avertismente dure de la oficiali și activiști deopotrivă. Prim-ministrul Boris Johnson a descris încălzirea globală drept „un instrument apocaliptic” atașat de trupul omenirii. Secretarul general ONU, António Guterres, le-a spus participanților că oamenii „își sapă propriile morminte”. Iar prim-ministrul din Barbados, Mia Mottley, vorbind în numele națiunilor insulare vulnerabile, a adăugat o notă morală, avertizând liderii să nu „permită căii lăcomiei și egoismului să semene semințele distrugerii noastre comune”.
Activista împotriva schimbărilor climatice Greta Thunberg a declarat la un miting în afara sălii bine-păzite a Conferinței că discuția din interior a fost doar „bla, bla, bla” și va avea puține rezultate.
„Schimbarea nu va veni din sala aceea”, le-a spus ea unora dintre miile de protestatari veniți la Glasgow pentru a-și face vocea auzită. „Adevărații lideri nu sunt acolo, ci aici”, a mai spus Thunberg, arătând spre protestatari.
