Proiectul inițial, lansat anul trecut pentru dezbateri, prevedea introducerea noului curriculum, ce include disciplina integrată „Știința”, opțional, din septembrie 2025, în clasele a VI-VII, iar din 2027 - să fie implementat gradual în toate școlile. Doar că intențiile autorităților s-au împiedicat de rezistența și ezitările multor profesori și manageri de instituții.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Anatol Gremalschi, fost ministru al Educației (1998–2000) și unul dintre autorii noului concept curricular, a spus că nu înțelege reacția negativă a profesorilor de științe exacte, în special a celor de fizică. După mai multe runde de consultări anul trecut, aceștia au recomandat autorităților din educație „să nu facă terci din biologie, fizică și chimie”.
„Este exemplu clasic de rezistență în sistem, pentru că mai mult de jumătate din țările Europei predau disciplinele respective integrat. Asta e situația reală și, evident, orice conducere trebuie să țină cont și de opinia cadrelor didactice, chiar dacă uneori ea nu corespunde tendințelor actuale. Am zis să fie doar într-o clasă. În V-a o avem deja și o să fie și în a VI-a”, a spus expertul.
- Te-ar putea interesa și: De la teologie – la fizică, de la franceză – la informatică. Cum se recalifică profesorii pentru a compensa deficitul de cadre
Acum se fac investiții în laboratoare și săli de clasă, iar cadrele didactice sunt instruite să o predea. Totodată, la sfârșitul lunii septembrie vor fi organizate sesiuni și ateliere de lucru cu cei peste 150 de evaluatori, care își vor prezenta viziunile privind noua programă școlară.
„La final, fiecare evaluator va trebui să prezinte două-trei pagini cu propuneri pentru disciplina respectivă, adică să spună ce ar putea fi scos, adăugat sau îmbunătățit”, a precizat Anatol Gremalschi.
Profesorii vor schimbări, dar mai chibzuite
Secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a spus că, ulterior, informația va fi discutată și cu cadrele didactice. „Urmează perioada de prezentare și consultare a acestor raporturi, experții vor merge în teritoriu să prezinte rezultatele evaluării profesorilor pe discipline”, a adăugat Olaru.
Europa Liberă a discutat despre noul curriculum cu mai mulți profesori întruniți pe 18 august, la Chișinău, la Forumul Național al Cadrelor Didactice. Unii dintre ei susțin că schimbările sunt necesare.
Stela Cheptănaru, profesoară de biologie și directoarea Liceului „Liviu Damian” din raionul Râșcani, speră că aceste reforme îi vor apropia pe elevi de științe exacte. „Se muncește foarte mult și noi, profesorii, avem speranțe mari că aceste reforme vor aduce rezultate frumoase în clasele de liceu. De regulă, mai puțini elevi aleg profilul real și mai mulți pe cel umanist, probabil, de frică față de examenul la matematică de la Bacalaureat. Este îmbucurător că anul acesta mai mulți elevi au solicitat profilul real la admiterea în clasa a X-a. Deci, deja se văd schimbări”, a spus ea.
Profesorul de limbă și literatură română Ion Talmazan, din Ștefan Vodă, consideră că sistemul educațional trebuie schimbat „din rădăcini”.
„Este de lucru în toate domeniile, atât la volumul materialului predat, cât și la modalitățile de predare. Cred că e bine să se intervină de la rădăcini. Dacă elevii vor însuși materiile și vor fi încrezători în forțele proprii, niciun examen și nicio cameră de supraveghere nu îi va deranja”, afirmă profesorul.
La rândul ei, Ana Moașii, directoare adjunctă la Liceul „Ion Creangă” din Bălți, consideră că schimbările trebuie făcute cu prudență.
„Societatea nu stă pe loc, iar școala și curricula trebuie să țină pasul. Eu salut aceste schimbări, dar ele trebuie gândite foarte atent. Comasarea disciplinelor nu ar trebui să însemne excluderea unor conținuturi de care tinerii vor avea nevoie. Îi pregătim pentru viață și ei au nevoie și de chimie, și de biologie, și de fizică”, a spus ea.
Costuri de milioane de euro
Ținând cont de părerile profesorilor, noul curriculum național urmează să fie aplicat, începând cu septembrie 2026, doar în așa numitele școli-model, iar din septembrie 2027 - să fie introdus treptat la nivel național.
Principala noutate a conceptului propus de Ministerul Educației este că elevii vor avea doar câteva discipline obligatorii – limba română, matematica, prima limbă străină, istoria universală și istoria românilor (clasele IV, V-IX și X-XII), precum și științele (clasele I-IV) –, care vor forma „trunchiul comun de cultură generală”, cum l-au numit experții.
Pe lângă aceste discipline de bază, vor exista și alte obiecte obligatorii, dar care nu vor conta la media finală și nici la transferul elevului. Disciplinele de aprofundare, alese în clasa a X-a, devin obligatorii până la finalul liceului, iar cele opționale rămân pentru dezvoltarea de competențe și diversificarea ofertei educaționale.
Totodată, vor fi create acele 90 de școli-model, care urmează să devină exemple de instituții moderne, cu laboratoare și resurse digitale, unde procesul de predare se va face după curriculumul modernizat.
Costurile sunt estimate la circa 220 de milioane de euro pentru școlile-model (din care Ministerul Educației spune că a identificat deja 155 de milioane, cu sprijinul partenerilor externi și al mediului de afaceri). Separat, aproximativ 167 de milioane de lei sunt alocați pentru elaborarea noii curricule.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
