Întâlnirea are un singur subiect: banii. Mai exact, va fi stabilit următorul nivel de cheltuieli pentru apărare al NATO.
Întrucât majoritatea membrilor alianței alocă deja 2% din PIB pentru apărare, noul obiectiv este de 3,5% pentru cheltuieli „hard”, adică pentru capacități militare precum tancuri, rachete și muniție.
Potrivit unor oficiali NATO care au vorbit cu Europa Liberă, doar Spania pare să aibă obiecții față de acest prag de 3,5%, însă se așteaptă că aceasta va ceda în cadrul reuniunii ministeriale.
Spania este una dintre puținele țări care nu a atins nici măcar obiectivul de 2%, înregistrând anul trecut doar 1,28%. Majorarea bugetului militar planificată pare să fie în impas.
Problema de la Madrid este legată de promisiunea de lungă durată a guvernului de centru-stânga făcută partenerilor de coaliție: aceea că catalana, basca și galiciana vor deveni în limbi oficiale ale UE – o decizie care necesită unanimitate între statele membre, iar Spania nu a reușit să obțină acest consens când această chestiune a fost discutată la Bruxelles pe 27 mai.
Deși subiectul nu a fost abandonat complet, nu a fost stabilită nicio dată pentru o eventuală decizie.
Cheltuieli pentru obiective „soft”
Ținta de 3,5% nu este singura în discuție. Se propune și un obiectiv de 1,5% din PIB pentru cheltuieli considerate „soft”, ceea ce ar aduce totalul cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB.
Unul dintre punctele delicate în negocieri – care vor continua, probabil, până la summit – este ce anume pot include aceste 1,5%. Cu siguranță vor cuprinde măsuri pentru consolidarea pregătirii civile și a apărării cibernetice, dar aliații fac presiuni pentru a include aproape orice. Se zvonește, de exemplu, că Germania vrea să includă finanțarea pentru postul său internațional de radio și televiziune, Deutsche Welle.
Alte două întrebări s-ar putea să nu fie rezolvate prea curând: termenul-limită pentru atingerea obiectivelor și modul concret în care acestea vor fi realizate. Anul 2032 a fost menționat, dar s-ar putea amâna până în 2035. Oficialii spun că este nerealist ca toate țările să-și majoreze cheltuielile de apărare înainte de acel termen, având în vedere creșterea economică scăzută și deficitele bugetare semnificative.
Există discuții privind metoda prin care vor fi atinse obiectivele, unii oficiali NATO propunând o creștere anuală de 0,2% din PIB. Totuși, majoritatea țărilor nu vor un plan atât de exact și preferă să cheltuiască în etape, în funcție de disponibilitatea fondurilor. Asta ar însemna că cheltuielile ar putea crește brusc într-un an în care se vor face comenzi mari de tancuri sau de avioane, de exemplu, în mod ideal – cât mai aproape de termenul pentru atingerea pragului de 3,5%.
Care este poziția SUA
Trump a fost cel care a insistat ca aliații europeni din NATO să cheltuiască mai mult. Diplomații europeni cu care am vorbit spun că Washingtonul vrea doar ca procentul de 3,5% să fie menționat clar în declarația finală de la Haga și nu este prea preocupat de conținutul celorlalte 1,5 procente.
Totuși, se conturează un mare compromis transatlantic. Statele Unite speră că o posibilă explozie a cheltuielilor europene pentru apărare să aducă beneficii industriei americane de armament. Dar, întrucât lanțurile de aprovizionare din America de Nord sunt suprasolicitate, s-ar putea ca producția americană să fie extinsă în Europa. De exemplu, sistemele Patriot vor fi produse în Germania sau avioanele F-35 – în Italia.
Ce se întâmplă cu Ucraina
La reuniunea ministerială din 5 iunie va exista cel puțin o sesiune a Consiliului NATO-Ucraina, ceea ce puțin probabil să se întâmple la summitul de la Haga, unde prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski este încă incertă.
Cu o zi înainte de reuniunea ministerială, Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei (cunoscut și ca grupul Ramstein), o alianță de 57 de țări, se va reuni pentru a coordona ajutorul militar acordat Kievului. După ce Statele Unite s-au retras din poziția de lider, Germania și Regatul Unit co-prezidează grupul acum și sunt așteptate anunțuri privind ajutorul militar.
În 2024, aliații NATO au oferit Ucrainei 50 de miliarde de euro, iar obiectivul pentru acest an este de încă 40 de miliarde. Peste 20 de miliarde de euro au fost promise până acum, dar există temeri că obiectivul nu va fi atins, deoarece țările își vor prioritiza propriile nevoi de apărare, iar SUA au dat semnale că ar putea să nu mai trimită arme Kievului, în contextul în care caută o soluție negociată pentru încetarea războiului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
