Când barajul a fost aruncat în aer pe 6 iunie 2023, lacul de acumulare din regiunea Herson s-a revărsat și a inundat zeci de localități și suprafețe agricole mari, cauzând pagube și zeci de victime.
Ucraina a dat vina pe Rusia, spunând că trupele ruse au detonat barajul pentru a zădărnici o contraofensivă planificată de Ucraina. Kremlinul respinge acuzația.
La doi ani după catastrofa, terenul care s-a aflat la 4,5 metri sub apă timp de 68 de ani este acoperit rapid de sălcii și plopi, putând deveni în curând o pădure ca cea care se afla aici până la construcția centralei hidroelectrice Kahovka.
„Aici totul crește natural, cu plante specifice acestui teritoriu”, spune ecologistul Mîhailo Mulenko de la Rezervația Națională Hortiția în timp ce străbate un desiș de sălcii împreună cu Yevhenia Nazarova, corespondenta serviciului ucrainean al Europei Libere.
Centrala hidroenergetică era o importantă sursă de energie. Distrugerea sa a dus la poluarea și contaminarea severă a surselor de apă, iar autoritățile de la Kiev au acuzat Rusia de „ecocid”.
Mii de pești au murit, habitate naturale au fost distruse, iar sute de locuințe au fost luate de ape.
Acum însă aici se formează o pădure de luncă regenerată natural, cu plopi și sălcii, care înlocuiește treptat suprafața fostului lac de acumulare.
„Hățișul este foarte des. Dacă te afunzi prea mult în el, te pierzi – e greu să-ți mai păstrezi orientarea”, spune ecologistul, adăugând că biodiversitatea a crescut spectaculos: „În 2023, imediat după distrugerea barajului, am identificat aici în jur de 40 de specii de plante. La finalul anului trecut erau deja aproximativ 140”.
În acest areal, se înmulțește nu doar flora, ci și fauna. În fostul bazin inundabil, au fost observați cocori, stârci, căprioare, mistreți, bursuci, vulpi și peste 100 de specii rare.
Zona a fost scena mai multor catastrofe în trecut. Când a fost construit barajul Kahovka în 1956, nivelul râului Nipru s-a ridicat cu 16 metri, ceea ce a dus la inundarea unei regiuni bogate în păduri.
Lacul de acumulare Kahovka era al doilea ca suprafață din Ucraina și cel mai mare ca volum de apă.
Un baraj mai vechi de pe Nipru a fost distrus de două ori în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: prima dată în august 1941, când NKVD-ul sovietic l-a aruncat în aer pentru a opri înaintarea naziștilor, ucigând între 3.000 și 100.000 de civili și soldați sovietici. A doua oară, în 1943, barajul a fost distrus de trupele germane aflate în retragere.
În timpul actualei invazii rusești în Ucraina, forțele ruse au capturat barajul chiar din primele zile, în februarie 2022. Rusia a lovit și avariat și alte baraje din Ucraina, lăsând mulți oameni fără acces la apă.
La Kahovka, chiar dacă natura a început să se refacă, urmele adânci ale dezastrului din 2023 rămân vizibile.
Un raport al Comisiei pentru Securitate și Cooperare în Europa subliniază că este nevoie ca în acest caz să se facă justiție, iar Rusia să fie trasă la răspundere: „Este clar că dezastrul provocat de acțiunile Rusiei va avea efecte timp de decenii și că Ucraina va avea nevoie de sprijin internațional și inter-generațional pentru a face față în mod adecvat acestor urmări”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
