Transportarea oligarhului a fost coordonată de Ministerul Afacerilor Interne și de Interpol. În imaginile publicate de portalul Agora se vede că Plahotniuc a fost escortat în aeronavă de polițiști cu cagule negre și citea o carte.
La aeroportul din Chișinău, în pofida măsurilor sporite de securitate, a fost amenajat un spațiu special pentru presă, de unde se vedea pista de aterizare. Astfel jurnaliștii au putut filma cum escorta l-a scos din avion și l-a urcat într-o mașină, parcată lângă trapă.
Aproximativ peste o oră, Plahotniuc a fost scos din clădirea aerogării de mascați ai brigăzii speciale „Fulger”, care purtau veste antiglonț, și urcat într-o dubiță.
În fața aeroportului, îl așteptau în jur de zece simpatizanți. Ei aveau pancarte cu mesaje scrise de mână împotriva guvernării și în susținerea lui.
La Penitenciarul nr. 13 au fost mobilizate mai multe echipaje de poliție și zeci polițiști. Presa a putut filma momentul în care dubița a intrat pe teritoriul închisorii.
Cu o zi mai devreme, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a spus că Plahotniuc va fi plasat într-o celulă separată, „din motive de securitate”, deoarece a deținut în trecut funcții de demnitate publică – a fost prim-vicepreședinte al Parlamentului, din 2010 până 2013, și deputat, din 2014 până 2019.
Pe numele lui Plahotniuc există patru mandate de arest pentru 30 de zile, emise anterior de Judecătoria Ciocana și confirmate de Curtea de Apel. În câteva dosare penale, el este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Prezent la aeroport, procurorul Alexandru Cernei a spus presei că lui Vladimir Plahotniuc i-au fost aduse la cunoștință motivele pentru care a fost reținut. „Odată cu reținerea persoanei, sunt puse în executare toate cele patru mandate de arest”, a spus procurorul.
Cernei a explicat că, imediat după ce Plahotniuc va fi preluat de angajații Penitenciarului nr.13, îi vor fi aduse la cunoștință acuzațiile din toate cele patru dosare penale, care au fost instrumentate în absența lui. După aceasta, el ar trebui să fie dus la Judecătoria Ciocana, ca „să-i fie respectat dreptul de a apărea în fața instanței care a emis mandatele de arest”. Acest lucru ar putea să se întâmple astăzi sau mâine.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, care l-a însoțit de la Atena, a scris pe pagina lui de Facebook că extrădarea a avut loc „cu încălcarea legislației naționale și internaționale” și a fost transformată „într-un proces public televizat lipsit de bun-simț, imoral și ilegal”.
El a acuzat puterea politică de la Chișinău că încearcă să obțină avantaje electorale pe urma acestei extrădării. „Nimeni nu și-a dorit această extrădare mai mult decât Vlad Plahotniuc”, a scris Rogac.
Așteptat la Judecătoria Buiucani
Pe 26 septembrie, chiar a doua ziua după extrădare, Plahotniuc este așteptat la Judecătoria Buiucani la o ședință planificată în dosarul „furtului miliardului” de dolari din trei bănci moldovenești din 2014.
În același dosar sunt judecați șapte bancheri, inclusiv foștii conducători ai Băncii Naționale – Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu, Ema Tăbîrță, acuzați că ar fi acționat în interesele organizației lui Plahotniuc și de complicitate la escrocherie și spălare de bani.
Însuși Plahotniuc este judecat pentru că a creat și a condus organizația criminală respectivă și că a beneficiat de 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani sustrași din cele trei bănci, pe care i-a cheltuit, inclusiv, pentru a-și cumpăra un avion Embraer Legacy 650.
Dosarul lui Plahotniuc a fost transmis în instanță în 2023, în absența lui, și a fost conexat apoi cu dosarul bancherilor, la solicitarea avocatului său, Lucian Rogac.
Pe 15 septembrie, Procuratura Anticorupție a cerut instanței să le separe înapoi. Cererea încă nu a fost examinată pentru că Rogac se afla în Grecia, unde își asista clientul în procesul de extrădare. La solicitarea procurorilor, lui Plahotniuc i-a fost acordat un avocat de stat, care însă nu s-a prezentat la două ședințe consecutive.
Demersul ar putea fi examinat la ședința din 26 septembrie, în prezența lui Plahotniuc și a avocatului lui.
Alte trei dosare, la etapa investigației
La solicitarea Europei Libere, Procuratura a precizat anterior că Plahotniuc figurează în trei dosare penale aflate la etapa investigațiilor.
Mai exact, el are statut de învinuit în cauza denumită generic „procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte”, pornită de Procuratura Generală la 22 octombrie 2021. Procurorii spun că, în perioada 2019-2020, Agenția Servicii Publice (ASP) ar fi plătit unei companii străine o taxă specială – royalty – pentru fiecare document emis de agenție. Schema ar fi cauzat un prejudiciu bugetului de stat de 140 de milioane de lei.
Al doilea dosar, aflat în gestiunea Procuraturii Anticorupție, se referă la oferirea mitei președintelui Republicii Moldova de atunci, Igor Dodon. Procuratura a precizat că acest episod a fost conexat ulterior la cauza penală denumită generic „Dodon”. Însuși Dodon este judecat pentru că ar fi primit de la Plahotniuc, în 2019, între 600.000 și un milion de dolari mită, într-un dosar cunoscut publicului larg cu denumirea „kuliok”, după sacoșa neagră în care i-ar fi transmis banii.
În al treilea dosar, numit generic „Metalferos”, procurorii susțin că Plahotniuc a creat și a condus o organizație criminală, care a făcut escrocherii și a spălat bani în proporții deosebit de mari. Dosarul a fost pornit de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar ulterior a fost retras și transmis Procuraturii Anticorupție.
Fugar de șase ani
Între anii 2001 și 2011, Vladimir Plahotniuc a ocupat diferite funcții de conducere în compania petrolieră „Petrom Moldova” și banca „Victoriabank”, iar în anii următori, a devenit o figură-cheie în politica moldovenească, concentrând în mâinile sale o influență semnificativă asupra Parlamentului, sistemului judiciar și mass-media.
A ajuns pentru prima dată în Parlament în 2010, pe listele Partidului Democrat, pe care apoi l-a condus oficial. În 2015, secretarul-general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a publicat în „The New York Times” un editorial în care a caracterizat R. Moldova drept un „stat capturat” de oligarhi. Trei ani mai târziu, pe 8 iunie 2019, o noua coaliție de guvernare, formată din Partidul Socialiștilor și Blocul „ACUM” (Partidele „Acțiune și Solidaritate” și „Platforma Demnitate și Adevăr”) a adoptat o declarație cu privire la recunoaștere caracterului captiv al statului, care spunea că practic toate instituțiile de drept au fost „controlate ilegal de Plahotniuc”. Declarația făcea trimitere la articolul lui Jangland.
Inițial, oligarhul nu recunoștea coaliția PSRM-ACUM, dar pe 14 iunie 2019 a părăsit R. Moldova. Peste trei luni, Procuratura Anticorupție i-a transmis o citație prin Facebook, spunând că nu are o altă posibilitate să ia legătura cu Plahotniuc.
Timp de aproximativ un an, Plahotniuc a trăit în Statele Unite. În august 2020, el a plecat în Turcia, cu puțin timp înainte ca autoritățile americane să-l declare neeligibil pentru intrare în țară. Ulterior, procurorii moldoveni spuneau că au informații neoficiale că el s-ar afla în Ciprul de Nord.
În 2022, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor – un alt oligarh fugit din R. Moldova și implicat în „furtul miliardul”, au devenit primii moldoveni sancționați de SUA „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”. Mai târziu, a fost sancționat și de Uniunea Europeană și Canada.
Abia în februarie 2025, Procuratura Anticorupție a reușit să obțină ca Interpol să-l anunțe pe Plahotniuc în căutare internațională. Pe 22 iulie, fostul lider democrat a fost reținut pe aeroportul din Atena împreună cu fostul său coleg de partid, Constantin Țuțu. Oligarhul a acceptat să fie extrădat la Chișinău. El spune că vrea să se întoarcă acasă ca să-și probeze nevinovăția și postează mesaje antiguvernamentale pe rețelele de socializare, pe care le transmite din detenție prin avocații săi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te.
