Ludvig Ramestam și-a dat seama că ceva s-a schimbat pe frontul din Ucraina, atunci când oamenii de pe teren, confruntați direct cu invazia rusă, au început să solicite urgent mai multe plase de pescuit din Suedia, țara sa natală.

Cofondator al organizației non-guvernamentale „Operation Change”, Ramestam a trimis în 2022 plase de pescuit uzate în Ucraina pentru a fi transformate în camuflaj. „Dar nu puteam înțelege ce s-a întâmplat, a spus el pentru RFE/RL, deoarece trimisesem 60 de metri cubi de plase - și este nevoie de timp pentru a realiza acest camuflaj -, iar ei cereau deja mai multe”.

Ramestam a aflat curând că plasele erau folosite pentru a contracara dronele FPV (cu vedere la persoana întâi). De atunci, a spus el, nevoia de plase de pescuit în Ucraina a devenit „nesfârșită”, având în vedere că războiul s-a transformat într-un conflict purtat în mare parte în aer cu ajutorul dronelor.

În Suedia, cererea urgentă de plase de pescuit a picat într-un moment dificil pentru pescari.

Industria pescuitului din această țară nordică a fost în mare parte înghețată din cauza înăspririi reglementărilor de mediu ale UE, care, în 2021, au culminat cu o interdicție totală a pescuitului de cod în Marea Baltică. Pentru mii de pescari, plasele valoroase, care în unele cazuri au fost moștenite de la părinții lor, au devenit relicve prețioase, dar nefolosite.

Pe mulți din pescari însă șansa de a folosi echipamentul pentru o cauză demnă i-a convins să scoată plasele din magazii și să le doneze Ucrainei.

„În Suedia, sprijinul pentru Ucraina este destul de mare” a spus Ramestam. „Așadar, mulți dintre acești pescari sunt atât de fericiți să furnizeze [plase] frontului ucrainean, încât nici nu vă puteți imagina. Ei simt că acum fac parte din această apărare.”

Acest sentiment este probabil cel mai puternic pe insulele Aland, un teritoriu al Finlandei populat de vorbitori de limbă suedeză. Mulți dintre locuitorii de aici sunt suficient de în vârstă pentru a-și aminti propriul conflict cu Kremlinul din timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940, când Uniunea Sovietică a invadat Finlanda.

Minnie Regland lucrează pe insulă și a ajutat la colectarea plaselor pentru Ucraina.

Voluntara de la Operation Change își amintește de o femeie în vârstă de 70 de ani care a descris temerile ce au frământat Finlanda ani de zile după invazia sovietică din 1939. „Mi-a povestit că, pe vremea când avea șapte sau opt ani, învățătoarea a venit la școală și a spus: «Vin rușii!». Zvonul s-a răspândit și toată lumea a intrat în panică. Tatăl ei era pe mare în acel moment.”

Regland a spus că femeia s-a emoționat când și-a amintit cum tatăl ei, pescar, o învăța să mânuiască plasele. „Deși nu a mai continuat să pescuiască, nu a putut niciodată să se despartă de plasele tatălui ei. Acum însă, era ca și cum știa că el ar fi fericit să le folosească în acest scop.”

În Ucraina, plasele sunt unul din cele mai importante elemente de protecție contra atacurilor cu drone FPV. Trupele din prima linie depind de mai multe niveluri de apărare, într-o permanentă cursă a înarmării dintre piloții de drone și soldați.

Irina Ribakova, purtătoare de cuvânt a Brigăzii 93 Mecanizate din Ucraina, a declarat pentru RFE/RL că plasele anti-drone „sunt instalate acum peste tot pe drumurile din regiunea Donețk”.

Dar, a adăugat ea: „Plasele nu sunt un panaceu. Ele sunt doar un element de protecție împotriva dronelor, care s-ar putea să nu funcționeze. Există multe exemple în care o dronă a pătruns printr-o gaură din plasă și a așteptat o mașină. Piloții noștri de drone fac același lucru”.

Având în vedere că plasele de pescuit din nailon și cele agricole sunt vulnerabile la foc, Ribakova spune că materialul ideal ar fi plasa metalică, dar „evident, aceasta este scumpă și dificil de instalat”.

Ribakova spune că o călătorie pe linia frontului necesită acum respectarea unui șir întreg de tactici anti-drone. Militarii conduc cu viteză maximă, folosesc dispozitive electronice puternice de bruiaj și au mai mulți observatori înarmați. „Pe lângă mitraliere, avem puști și lansatoare de plase mici numite Ptașka, pe care soldații le-au botezat „ultima șansă”.

La rândul său, Ramestam crede că generozitatea pescarilor din Suedia și a descendenților acestora a salvat numeroase vieți în Ucraina.

„Cunosc un caz când pe o mașină s-au instalat plase din donații, iar la doar câteva zile după aceea, vehiculul a fost atacat [de o dronă rusă FPV]”, a declarat Ramestam pentru RFE/RL. „Aceste plase erau montate la aproximativ un metru de mașină, pe bare metalice, astfel încât impactul exploziei a fost redus considerabil, iar oamenii din mașină au supraviețuit.”

„Într-o scrisoare de mulțumire, s-a spus în mod special că acele plase le-au salvat viețile”, a adăugat voluntarul suedez Ludvig Ramestam.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te