Cei care mai vin acum în vizită la Praid/ jud. Harghita, nu mai sunt turiștii. Comuna s-a transformat, de la finalul lunii mai, într-un loc de pelerinaj al autorităţilor centrale – care promit că vor face totul pentru salvarea salinei. Recent, aceasta a fost inundată complet în interior de apele pârâului Corund.

Șefii de la București ar fi trebuit şi ar fi putut să o facă cu mult timp în urmă – sau cel puţin în ultimele 12 luni – răbufnesc localnicii. Salina a mai fost închisă timp de o lună, în mai 2024, după infiltraţii provocate de acelaşi pârâu, iar problemele sunt semnalate de ani.

Oamenii sunt dărâmaţi acum de perspectiva că motorul economic al comunităţii, care atrăgea anual cel puţin jumătate de milion de turişti, va dispărea. Odată cu salina, dispare majoritatea locurilor de muncă.

„Toate rezervările mi-au fost anulate, oamenii nu mai doresc să vină acum. Tot turismul era construit în jurul salinei. Fără aceasta, se va prăbuşi”, spune Ambrus Attila, proprietarul unei pensiuni din Praid.

„Veneau oamenii să viziteze salina şi treceau şi pe aici, mai cumpărau un suvenir, una-alta. Fără salină e foarte greu, agricultură nu prea poţi face aici, pădurea e tăiată deja, nu văd o alternativă. Dezastrul acesta putea fi prevenit”, spune Molnos Ferenc, proprietarul unui chioșc de suverniruri amplasat la doi paşi de intrarea, pustie acum, în salină.

Vânzătorii de suveniruri îşi puteau estima câştigurile direct proportional cu numărul vizitatorilor salinei, spune un alt comerciant. „Dacă intrau peste 1.000 de oameni pe zi, deja era bine”, spune bărbatul.

Temerile oamenilor vin după ce Salina Praid a fost închisă pe 5 mai 2025, ca urmare a unor infiltraţii provocate de pârâul Corund, iar intervenţiile şi amenajările de urgenţă aveau să fie complet depăşite de furia apelor, între 27-29 mai.

Atunci, după ploile puternice din zonă, debitul pârâului care izvorăşte la câteva localităţi în amonte de Praid a ajuns la 60 de metri cubi pe secundă. De peste 100 de ori mai mult decât valoarea obişnuită.

Pârâul şi aluviunile pe care le-a luat cu el au săpat numeroase cratere în planşeul uneia din vechile mine ale salinei. Apa şi rezidurile au curs înăuntru ca prin nişte pâlnii uriaşe.

Apa a ajuns dintr-o mină în alta, inclusiv în mina Telegdi, de unde se extrage sare, şi în cea turistică, unde sunt baza de tratament, amenajări de agrement şi puncte comerciale. Digurile betonate ridicate în interior pentru salvarea lor au fost rapid depăşite de ape, care au umplut adâncul.

Riscul prăbuşirii cu totul a vechii mine este minim, susţin autorităţile, însă furia apelor a fost înlocuită de cea a oamenilor.

Localnicii văd Societatea Naţională a Sării – Salrom, administratorul salinei, ca principal responsabil, secondat de Apele Române, instituţia care răspunde de albiile râurilor din ţară.

Cele două părţi își dispută vina şi se acuză reciproc: responsabilitatea pentru securizarea perimetrului minier în faţa infiltraţiilor aparţinea Salrom, susţin cei de la Apele Române, în timp ce Salrom a transmis că are ca scop principal exploatarea sării și „nu regularizarea cursurilor de apă”.

Varianta devierii râului şi necesitatea rezolvării problemei infiltraţiilor au fost vehiculate în diverse studii, începând cu 2007.

Totodată, de anul trecut, Salrom avea în pregătire un proiect de înlăturare a efectului infiltraţiilor pe termen lung, în valoare de două milioane de euro, însă a semnat contractul doar după reapariţia infiltraţiilor de la începutul lunii mai 2025 – adică un an mai târziu – cu câteva zile înainte de dezlănţuirea dezastrului.

Între timp, proiectul a fost înlocuit cu unul în regim de urgenţă, de captare a apei din pârâul Corund cu tuburi ancorate în versantul din zonă, care va fi urmată de devierea fizică a albiei râului.

La Praid au ajuns şi experţi internaţionali, după ce România a activat mecanismul de sprijin al Uniunii Europene, astfel că soluţiile pot fi optimizate. Situaţia din subteran va fi cunoscută mai bine după ce în interior vor fi lansate dronele subacvatice.

Până atunci, nimeni nu ştie când şi dacă salina se va redeschide. Efectele inundării salinei se resimt şi la distanţă. Peste 40.000 de oameni din localităţi din judeţul Mureş, inclusiv din municipiul Mureş, au rămas fără apă potabilă, din cauza salinităţii crescute a Târnavei Mici, râul în care se varsă Corundul.

La Praid, turiştii sunt în prezent ca şi inexistenţi, proprietarii de mici afaceri din turism suspină, iar aproape 30 de persoane au fost evacuate preventiv. La mijloc sunt, şi de această dată, oamenii.

„Puteau să închidă mai mult timp salina anul trecut, ca să evite catastrofa!”

Peste drum de intrarea în salină, Laszlo Endre muşcă dintr-un măr, în timp ce priveşte curios spre vânzoleala de jurnalişti din faţa pensiunii denumite după cel al cărui nume îl poartă şi mina de exploatare a sării din prezent: Telgedy.

E numele unui fost director al minei, iar clădirea astăzi pensiune i-a aparţinut. Familia lui Endre a cumpărat-o, dar locul – altfel popular în zonă – e acum pustiu.

„Avem aproape 15 angajaţi, trebuie să vedem ce facem, încă aşteptăm să vedem ce se întâmplă, dar nu putem supravieţui aşa”, spune el.

Îşi aminteşte cum, tânăr fiind, a coborât în una din vehicle mine, Dosza – cea prin care a pătruns apa în salină – unde existau şi câteva paturi. Acolo, cei cu afecţiuni respiratorii petreceau inclusiv noaptea.

Bărbatul se roagă ca măcar mina turistică, unde avea şi un butic, şi cea de exploatare să poată fi salvate.

„Vor suferi comunitatea din Praid, micile afaceri, economia de aici, dar şi din restul zonei, Sovata, Corund, după acest dezastru. Vorbim de un dezastru”, răbufneşte bărbatul.

Spune că inclusiv socrul său, fost director al salinei, pomenea încă de acum 25 de ani de studii care arătau pericolul pe care apa Corundului îl poate aduce salinei.

„Să nu mergem aşa departe în timp, ci doar până anul trecut, când, tot în luna mai, a intrat apă în salină şi a fost închisă o lună. Au adus excavatoare, utilaje, după o lună ba că nu sunt bani, ba că mai trebuie studii, probabil că, venind şi sezonul, au avut nevoie de bani, să funcţioneze, dar iată, salina s-a răzbunat”, povesteşte Laszlo Endre.

În fapt, infiltrațiile au apărut încă din luna aprilie, dar Salrom a decis închiderea salinei în 15 mai, urmând să fie redeschisă o lună mai târziu.

Catastrofa de acum se putea evita dacă erau luau încă de atunci măsuri pe termen lung, continuă bărbatul.

„Cineva de la Salrom sau din politic, putea spune: «hai să oprim salina un an, doi ani, pentru a evita această catastrofă». E o catastrofă, la care nici ei, nimeni altcineva nu se aşteapta.”

Şi alţi localnici îi împărtăşesc năduful. „Anul trecut puteau interveni ca lumea, apa Corundului nu era mare, ce a fost în spate, nu ştiu”, spune şi Molnos Ferenc, proprietarul unei gherete cu suveniruri.

Perioada din mai 2024 până în prezent era suficientă ca Salrom să ia măsurile de prevenţie necesare, completează Attila Ambrus. „Nu e vina naturii, cum zic dânșii, e responsabilitatea omului, a conducerii salinei”, consideră el.

Bărbatul spune că şi în luna martie a acestui an au fost probleme la salină, iar o persoană care a postat o filmare cu aceste probleme pe reţelele de socializare ar fi fost „obligată” să o şteargă.

Nu spune nici cine e persoana, nici cine l-ar fi forțat pe acesta să șteargă videoclipul. Inclusiv după primele infiltraţii din mai 2025, intervenţiile nu trebuiau abandonate, iar dezastrul putea fi evitat, adaugă el.

Reprezentanții Administrației Naționale Apele Române anunţau pe 9 mai 2025 că, la solicitarea Salrom, au intervenit de urgenţă, cu zeci de angajaţi, alături de ISU, cu motopompe, pentru devierea unei părţi din apă pe un braţ al canalului de bypass şi montarea unei membrane impermeabile.

La mijlocul lunii, instituţia anunţa că pompele au fost oprite şi au rămas pe poziţii. Peste mai puţin de două săptămâni, debitul fără precedent al Corundului a dat totul peste cap.

Proiectul de două milioane de euro amânat, la profit de peste 20 de milioane de euro

Salrom, în care statul român deţine 51% din acţiuni, prin Ministerul Economiei, este o societate națională profitabilă. În 2024, profitul a fost de peste 22 de milioane de euro, la o cifră de afaceri de peste 110 milioane de euro, potrivit Economica.net.

Salrom administrează şapte saline, din care doar una (Ocna Mureş) este închisă, tocmai din cauza inundării, acum mulţi ani. Majoritatea sunt folosite atât pentru exploatare, cât şi în scop turistic.

Chiar dacă Salina Praid a fost închisă o lună, în 2024, tot au fost 470.000 de vizitatori. În 2023 numărul turiştilor a ajuns la 570.000, iar înainte de pandemie, în 2019, a fost atins recordul de peste 650.000 de vizitatori.

În ciuda profitului substanțial şi al atractivităţii salinei, căutată în special pentru efectul asupra afecţiunilor respiratorii, Salrom a amânat în 2024 investiţia de „proiectare și execuție a lucrărilor pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid”.

Valoarea estimată a lucrărilor: aproape 1,9 milioane de euro, adică mai puțin 10% din profitul dintr-un an al companiei. Contractul a fost câștigat de o asociere formată din două firme de tip SRL, ING Service și Total Proiect.

Deşi pregătită din 2024, după infiltraţiile din luna mai a acelui an, semnarea contractului a fost amânată până la noile infiltraţii, de la începutul lui mai 2025. Publicaţia mureşeană Punctul.ro a relatat, citând „surse de la cel mai înalt nivel” din Apele Române, că Salrom a tărăgănat demersul timp de mai multe luni.

Administrația Apele Române a transmis, pe 2 iunie, că Salrom, în calitate de administrator al perimetrului minier, „și-a asumat responsabilitatea, încă de anul trecut (2024, n.r), pe baza expertizei tehnice, pentru execuția de lucrări specifice, pe toată lungimea masivului de sare (1.560 de metri), în baza unui contract de investiții în derulare”.

De fapt, compania de sare a anunţat semnarea contractului respectiv abia pe 27 mai 2025 (cu dată de atribuire 22 mai) chiar în ziua în care apărute încă din 5 mai au devenit foarte puternice, odată cu ploile foarte abundente și au dus în cele din urmă la inundarea salinei.

Între timp avuseseră loc intervenţii de urgenţă realizate în colaborare cu cei de la Apele Române şi de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care s-au dovedit însă ineficiente.

Directorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Apelor Române, Sorin Rîndaşu, afirmă că în mai 2024, împreună cu Salrom şi cu ISU, „am pus la dispoziţie forte şi mijloace” şi „au fost efectuate lucrare de impermeabilizare a zonei”.

Salrom: Am pus tot timpul în siguranţă perimetrul de sare

Întrebat de Europa Liberă, la Praid, despre ce a făcut Salrom după problemele din urmă cu un an, directorul Salrom, Dan Dobrea, spune că „la acel moment, am rezolvat problema infiltraţiilor” şi că „imediat după, am dat drumul la partea de proiectare şi execuţie” pentru eliminarea infiltraţiilor pe termen lung.

„Să nu se spună că nu am făcut nimic între mai 2024 şi mai 2025”, a adăugat el, mentionând că proiectul ar fi fost lansat anul trecut tocmai pentru ca apa să nu se mai scurgă în subteran.

Afirmaţiile directorului Salrom sunt inexacte, câtă vreme proiectarea şi execuţia, despre care susţine că au fost lansate imediat după infiltraţiile din mai 2024, s-au concretizat într-un contract atribuit abia după un an. A fost înregistrat în evidențele companiei în 13 mai 2025, anunțul de atribuire fiind înregistrat în 22 mai 2025. Anunțul de atribuire a fost publicat pe site-ul companiei abia în 27 mai.

Confruntat de Europa Liberă cu contradicția între data la care spune că proiectul a fost lansat (2024) și cel la care a fost atribuit prin contract (mai 2025), Dan Dobrea a fost mai degrabă evaziv. A spus că Salrom a efectuat constant lucrări de punere în siguranţă a perimetrului şi că „am respectat de fiecare dată recomandările expertului hidrotehnic”.

„După infiltraţiile din 2024, a apărut şi varianta să deviem şi cursul de apă astfel încât pe termen mediu să nu mai apară probleme.”

În 2024, Salrom și Apele Române au realizat un canal de tip by-pass de peste 100 de metri, pentru preluarea unei părți a apei, căptușit cu geomembramă, dar și a unui canal lateral pentru devierea debitelor mari.

Problema ar fi alta, anume că „până acum, noi am rezolvat efectele şi nu cauza”, ţine să accentueze Dan Dobrea, evitând să îşi clarifice afirmaţiile cu privire la amânarea proiectului de investiţii în eliminarea infiltraţiilor pe termen lung.

Existenţa proiectului a fost amintită inclusiv pe 4 iunie de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. El a anunțat tot atunci că în 14 mai 2025 Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Harghita a emis o hotărâre pentru acordarea unei autorizații de construire pentru oprirea infiltrațiilor produse începând cu 5 mai și pentru punerea în siguranță a perimetrului minier.

De asemenea, a hotărât și emiterea, tot în regim de urgență, a autorizației de construire și a avizelor și autorizațiilor necesare pentru realizarea unui canal de deviere a apei din Corund.

„În 28 mai, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a dispus demararea în regim de urgență a lucrărilor din cadrul proiectului «Proiectare și execuție a lucrărilor pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid» (proiectul Salrom amintit mai sus, n.r.)”, a explicat Raed Arafat.

Tot atunci, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a dipus și realizarea unei acumulări nepermanente în zona de amonte, de către Apele Române, cu termen de realizare a documentației tehnice, de 90 de zile.

În 29 mai, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a abilitat Ministerul Economiei și cel al Mediului să coordoneze o evaluare complexă a situației și să propună Guvernului măsuri pentru revenirea la normalitate la Salina Praid, inclusiv prin alocarea unor fonduri din fondul de rezervă al Guvernului. A fost agreată și cooptarea de experți internaționali, fiind activat ulterior și Mecanismul de sprijin al UE.

Ulterior, autorităţile au agreat o soluţie şi mai complexă decât proiectul Salrom, care va fi pusă în operă pe un alt contract decât cel de „eliminare a infiltrațiilor pe termen lung”, amintit mai sus. potrivit directorului companiei de sare, Dan Dobrea.

Este vorba de realizarea unor acumulări temporare în amonte şi devierea pârâului Corund pe albia fosilă – adică pe un alt traseu decât cel prezent.

Mai întâi vor fi montate, ca soluţie preventivă, tuburi care să capteze o parte din apa pârâului Corund pe unul din versanţii din zonă. Alegerea acestor variante a fost confirmată în ultimele zile şi de autorităţile centrale, care nu au precizat costurile.

Amplasamentul a fost predat către constructor, care a avansat şi un termen optimist de finalizare pentru etapa montării tuburilor de captare: 1 iulie 2025.

Pe de altă parte, Apele Române şi Salrom, deşi au colaborat la intervenţiile de urgenţă din acest an, dar şi în trecut, arată unii spre alţii cu privire la responsbilităţi. Salrom susţine că nu se ocupă cu regularizarea râurilor, ci cu exploatarea sării, în timp ce Administrația Apele Române spune că doar avizează lucrări din perimetrul minier.

După ce ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a transmis că Administrația Apele Române avea încă de acum 15 ani un proiect cu studiu tehnic (pe această temă) de 60 de milioane de euro, Apele Române au transmis că în 2012 au şi avizat lucrări de regularizare a pârâului Corund, în scopul prevenirii riscului de inundații în zona platformei minelor vechi ale salinei Praid.

Lucrările au fost începute de Salrom, dar „trebuiau continuate cu lucrări de betonare și impermeabilizare a cursului de apă pe tronsonul de pe toată lungimea masivului de sare pentru stoparea inflitrațiilor apelor de suprafață și a scurgerii lor în mină”, precizează Apele Române.

Salrom se apără afirmând, prin vocea directorului Dobrea, că pe terenul de deasupra salinei ar exista mai mulţi proprietari.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan a precizat, în 31 mai, că de la începutul anului a aprobat fonduri de circa 2,6 milioane de euro pentru investiții legate de protejarea salinei Praid, din care 2 milioane de euro pentru „regularizarea și betonarea a 1.375 metri liniari din albia râului Corund”. Adică pentru proiectul de înlăturare a efectelor infiltrațiilor pe termen lung, descris mai sus.

A menționat că lucrările respective au fost licitate în martie și că ar fi început în regim de urgență, în 5 mai (când au apărut infiltrații). Și aici apare o neclaritate, întrucât într-o altă intervenție ministrul a menționat că contractul a fost semnat în luna mai 2025, or datele care apar în evidențele Salrom sunt 13 mai (ca înregistrare a contractului) respectiv 22 mai ca înregistrare a achiziției, cum am arătat mai sus.

Studiul de acum două decenii

Pe de altă parte, Salrom ar fi avut la dispoziţie un studiu realizat de specialişti încă din 2007, care sublinia necesitatea devierii masive a Corundului.

Este vorba de un studiu ştiinţific realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive București.

Studiul identifica apa Corundului ca principală sursă de risc, sugerând posibilitatea devierii acestuia pentru a preveni dezastrul, scrie G4Media, care aminteşte că inclusiv preşedintele Nicuşor Dan, aflat într-o vizită la fața locului, a transmis că inundarea salinei putea fi evitată, dacă concluziile studiului erau puse în practică.

Directorul Salrom relativizează existenţa vechilor studii şi reafirmă că societatea a investit anual în asigurarea salinei. „Nu te poţi pune cu forţele dezlănţuite ale naturii”, spune el, adăugând că e nevoie de soluţii la scară largă.

Ancheta Corpului de Control, în desfăşurare

Cauzele administrative ale inundării Salinei Praid sunt anchetate în prezent de Corpul de Control al prim-ministrului, trimis de premierul interimar Cătălin Predoiu, la solicitarea preşedintelui Nicuşor Dan, care a vizitat zona pe 30 mai.

Prefectul Harghitei, Sandor Petres, spune că „ancheta care este în desfăşurare va stabili cine pentru ce a fost responsabil”.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan și cel al Mediului, Mircea Fechet, prezenți în mai multe rânduri la Praid în ultimele zile, susţin că în cadrul investigației au fost solicitate documente de la companiile șib instituțiile din subordinele ambelor ministere și că „se vor lua măsuri clare” și „cei vinovați vor fi trași la răspundere.”

Până atunci, intervenţia de intubare a apei din Corund va avea ca beneficiar Salromul, la fel ca lucrările de punere în siguranţă a perimetrului minier, spune prefectul Petres, în timp ce lucrările din amonte vor fi coordonate de Apele Române.

Reprezentantul Apelor Române, Sorin Rîndaşu, atrage însă atenţia că, deşi lucrările din amonte vor reveni Apelor Române, albia fosilă (albia istorică a Corundului) nu face parte nici din patrimoniul Salrom, nici al Apelor Române şi că Guvernul va trebui să stabilească cum şi cine va derula investiţiile.

Devierea din amonte se va intersecta cu o zonă protejată – Rezervaţia mixtă de interes judeţean şi naţional Muntele de Sare Praid – afirmă el.

„Este o zonă protejată, ne preocupă ce ţine de mediu, calitatea apei, faună, floră, dar nu uitaţi că suntem în situaţie de urgenţă”, conchide reprezentantul Apelor Române.

Există alternativă la salină?

În lipsa salinei, comunitatea va trebui să se concentreze pe găsirea unei strategii alternative, intermediare, spune primarul din Praid, Nyágrus László.

„Trebuie să rămânem uniţi şi să înţelegem că, cel puţin deocamdată, salina nu mai e. Dacă vor putea fi salvate mina de exploatare şi cea turistică, vom fi norocoşi, dar deocamdată avem nevoie de strategii intermediare.”

El subliniază că a primit asigurări de la numeroşi politicieni, că sprijin financiar va veni şi dinspre guvernul român şi dinspre cel maghiar, însă oamenii vor trebui să se concentreze pe soluţii alternative, nu atât pe găsirea vinovaţilor.

Asta în condiţiile în care unii localnici sau turişti consideră că şi autorităţile locale au partea lor de responsabilitate.

Primarul admite că, după infiltraţiile de acum un an, s-ar fi putut face mai mult pentru prevenirea dezastrului, dar susţine că nicio instituţie nu a comunicat Primăriei Praid informaţii care să arate cât de gravă poate fi situaţia.

Şi fostul primar Bokor Istvan, care a lucrat timp de 30 de ani în salină, crede că dezastrul putea ocoli mina. Spune însă că autorităţile locale nu aveau responsabilităţi directe legate de aceasta şi că Salrom nu s-a dovedit foarte aplecată spre comunitatea locală nici cât a fost el în funcţie.

Bokor a participat la mai multe şedinţe tehnice şi speră că minele de exploatare şi turistică îşi vor redeschide porţile. Altfel, va fi greu pentru comunitate, recunoaşte.

Praidul e situat la granița județului Harghita cu Mureș, la 10 kilometri de Sovata – stațiune turistică și la poalele Munților Gurghiului, oferind posibilități de promenadă. E și o poartă în zona secuiască, una renumită pentru pitoresc, diverse activități de agrement și mâncarea gustoasă. Pentru unii, nu e suficient încât să ofere o alternativă la salină.

Deocamdată, pensiuni mari din comună, Telegdy sau Haveder şi multe altele, sunt goale sau cu activitatea suspendată, centrul de wellnes, care e în zona apropiată de cea de risc, e închis.

Guvernul român a aprobat o schemă de sprijinire financiară cu un total de 300 de milioane de lei, în primul rând a companiilor cu activitate în subteran, dar și a aproximativ 200 de firme cu activitate în turismul local, care ar urma să poată accesa până la 300.000 de euro fiecare.

Laszlo Endre, proprietar de pensiune și restaurant, spune că a fost contactatt de reprezentanți ai Ministerului Economiei, dar „când și cum se vor face plăți?”, se întreabă bărbatul. „Deocamdată au fost doar promisiuni”, spune Ambrus Attila, și el proprietar de pensiune.

Unii localnici sunt optimiști. Kilyen Melania şi soţul ei au deschis la Praid, încă din 2012, o casă a fluturilor tropicali, cu sute de exemplare spectaculoase. Locul a devenit o atracţie locală, însă numărul vizitatorilor depinde și el de salină: acum mai vin doar 10%.

„Ne trebuie un flux de turişti ca să putem funcţiona, de aceea ne-am şi mutat expoziţia din Odorhei la salină. Dacă lumea trece peste panică, asta este principala problemă, sperăm să ne treacă pragul”, spune ea.

Între timp, la Praid continuă să se perinde autorităţi, jurnalişti şi curioşi, care opresc în faţa intrării în salină, să vadă cu ochii lor cum zona, de unde altădată autobuzul cu turişti pleca în subteran, acum e pustie.

De loc din judeţul Mureş, dar stabilit în Ungaria, Laszlo a venit special de acolo să vadă situaţia de la Praid. Mai ales că presa maghiară vuieşte în această perioadă pe marginea subiectului.

„Îmi pare rău că s-a ajuns în situaţia asta, dar problema e că nu s-a făcut ce trebuia, inclusiv la nivel local, să se prevină catastrofa. Acum pot plânge, dar toţi ştiau de mulţi ani de problemele de aici”, conchide el.

Acest articol a fost preluat de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te