Câteva secții ale spitalului raional Soroca activează într-o clădire veche de peste 150 de ani. Medicii și-ar dori un alt sediu, pe care Ministerul Sănătății este gata să-l renoveze, dar edificiile propuse în acest scop de Consiliul Raional nu sunt potrivite.

Blocurile din vale ale Spitalului Raional Soroca, așa cum le numesc pacienții și angajații, datează din 1873. Sunt clădirile spitalului de zemstvă de cândva din județul Soroca și se află chiar în centrul orașului, într-o zonă pitorească, pe malul râului Nistru.

În prezent, în edificiile de peste 150 de ani, care au statut de patrimoniu istoric, își desfășoară activitatea administrația spitalului, secția consultativă, cea de reabilitare, laboratorul, serviciul ftiziopneumologic, secția de radio-imagistică, serviciul gospodăresc și medicina legală.

Echipa Europei Libere a făcut un tur al spitalului împreună cu directoarea acestuia, Ella Ursu, care spune că nu știe cum va fi acreditată instituția peste doi ani, întrucât nu corespunde nici pe departe standardelor necesare. „Toată perioada aceasta nu s-au efectuat reparații și clădirile s-au deteriorat și au degradat”, spune Ella Ursu, care a preluat funcția de manager acum doi ani.

Pereți scorojiți și tavane care stau să cadă

Clădirea în care se fac diverse fizioproceduri este printre cele mai afectate. Văzută din exterior, parcă stă să cadă, noroc de câteva proptele improvizate, care o țin în picioare. Fisurile din pereți sunt vizibile de departe.

Potrivit șefei secției consultative, cândva acesta era blocul chirurgical, dar acum jumătate din edificiu, fiind avariat grav, este închis, pentru că ar pune în pericol pacienții și angajații.

În interior, secția a fost „înghesuită” într-un salon, întrucât în celelalte încăperi accesul este interzis. „Au rămas mai puține cabinete și posibilități pentru a face fizioproceduri, deoarece nu avem loc. Avem aparate, avem lucrători care ar putea activa și am putea lărgi spectrul de servicii, dar nu avem cabinete”, explică șefa secției consultative, Dorina Procopii.

Și în saloanele în care nu se mai poate activa, tavanul este susținut de proptele ca să nu cadă. „Aici am izolat și am închis, ca să fie siguranță pentru pacienți. Am făcut depozit”, spune directoarea spitalului, Ella Ursu.

-Cum lucrați în aceste condiții?

-Ne este frică, dar ce să facem”, ne răspunde asistenta medicală din sala de proceduri fizioterapeutice Zinaida Cecan.

„Cred că așa condiții nu mai sunt în alte spitale”, vine să completeze discuția Dorina Procopii.

Pereții, așa cum ne-au explicat medicii, sunt construiți din „nuiele și lut” și, fiind o clădire istorică, orice intervenție de reparație trebuie coordonată cu Ministerul Culturii.

„Ministerul Culturii ne pune multe condiții. Multe lucruri nu avem voie. Teracota este de când e spitalul și trebuie păstrată, dar ea este deteriorată. Nici geamurile nu avem voie să le schimbăm. Sunt multe cerințe”, ne explică directoarea Ella Ursu.

În momentul documentării acestui reportaj, în secția de reabilitare și îngrijiri cronice erau 21 de pacienți, toți de vârstă înaintată. Printre ei și Evdochia Ivanov, internată de 10 zile în secție.

„Este bine în secție, ne place. Da, este veche clădirea, dar mai mult nu-mi place wc-ul. Este departe și este la un loc - și pentru bărbați, și pentru femei. Noi suntem bătrâni, până ajungem acolo, e greu. Ar trebui un spital nou, noi poate că ne-om trece, dar tineretul are nevoie. Măcar reparație de s-ar face”, ne spune femeia.

„Este bun și acesta, numai trebuie de făcut remont (n.r. - reparație). Un remont bun”, o completează Zinaida, o colegă de salon.

Natalia Crăciun este șefa secției de reabilitare și a venit la Spitalul Raional Soroca acum 20 de ani. Condițiile din spital, spune ea, pun în pericol atât pacienții, cât și lucrătorii medicali. „Oricum s-ar face aici reparație, oricum crapă. Aici este imposibil să fie făcută o reparație capitală. Pereții sunt din nuiele”, ne confirmă doctora.

„Reparațiile cosmetice pe care le facem nu ajută. Fisurile apar. Se face câte puțin în fiecare an, dar asta nu rezolvă nimic”, spune și directoarea instituției.

Deși este interzis să facă schimbări majore, administrația spitalului a riscat și, anul trecut, a schimbat acoperișul blocului unde își desfășoară activitatea laboranții. Anterior, din aceleași considerente, fosta administrație a instituției schimbase acoperișurile la alte câteva edificii din complexul spitalicesc.

„Clar că am primit complimente de la Ministerul Culturii, dar nu mai puteam altfel. La fiecare ploaie trebuia să stăm cu găleți deasupra echipamentului. Am făcut fără permisiunea lor”, ne explică managera Ella Ursu.

Deși lucrează în saloane cu pereți plini de crăpături, cadrele medicale se bucură că au măcar dispozitive medicale performante.

„Noi ne bucurăm că suntem în centrul orașului și avem aparataj bun”, spune felcerul Elena Ceaglic, care lucrează la spitalul din Soroca din anul 1986.

Într-un alt cabinet, o găsim, făcând hemograma sângelui, pe felcerul laborant Veronica Stavița.

„Ne-am dori condiții mai bune, că aparate avem, dar lucrăm așa cum este”, spune aceasta.

Șefa secției laborator, Liubovi Homa, povestește că atunci când se făcuse acreditarea nu căzuse încă o bucată de tavan din cabinetul alăturat. „Abia se ținea. Aici am acoperit fisurile. Noi, femei de la țară, știm a tencui și am lipit unde a căzut, dar aici e suprafața mare și nu am putut interveni. Acolo este depozitul și mă gândesc că, după ce s-a făcut acoperișul, nu mă mai paște niciun pericol”, adaugă ea.

Din cauza stării în care sunt cele câteva blocuri ale Spitalului Raional Soroca, instituția a fost exclusă dintr-un proiect de eficientizare energetică.

„Studiul de fezabilitate a arătat că, fiind monument istoric, nu poate fi eficientizat energetic. Pentru că în acest caz trebuie schimbate geamurile, ușile. Trebuie să respectăm niște cerințele ale lor”, ne explică directoarea Ella Ursu.

„Culoarea politică” și banii

Managera Ella Ursu spune că despre starea în care se află blocurile spitalului cunosc demult și Ministerul Sănătății, și Consiliul Raional Soroca.

La finele anului 2022, Ministerul Sănătății anunța reforma spitalelor, care prevedea că toate cele 31 de instituții raionale (fără spitalele din UTA Găgăuzia), urmau să treacă în gestiunea sa. Pe atunci, ministra sănătății, Ala Nemerenco, spunea că astfel vor fi făcute mai multe investiții în infrastructura spitalelor și în dispozitive medicale performante.

Pentru că administrațiile locale nu erau de acord cu trecerea spitalelor raionale din subordine locală în cea a Ministerului Sănătății, într-un final s-a decis ca ministerul să fie fondator, dar clădirile să rămână în proprietatea consiliului raional.

Odată ce spitalul a trecut în gestiunea Ministerului Sănătății, președintele raionului Soroca, Veaceslav Rusnac, pasează responsabilitatea: „De acum încolo, ei au grijă de spital”.

„Consiliul Raional este proprietar al clădirilor, dar le gestionează Ministerul Sănătății. Dacă ministerul are intenția de a repara acest edificiu, noi nu avem nimic împotrivă. Consiliul Raional a transmis ministerului clădirile spitalului pe un termen de 10 ani, cu dreptul de a face ce doresc acolo”, se îndreptățește demnitarul.

Potrivit acestuia, suma de puțin peste un milion de lei rămasă din bugetul anual al raionului nu le permite să facă acum investiții la spital. „Nu suntem împotriva reparației, dar resurse financiare nu avem. Când spitalul raional a trecut în subordinea Ministerului Sănătății, conducerea spitalului a spus că vor fi mai multe oportunități, vor fi bani încât nu vor avea unde-i valorifica”, adaugă președintele raionului.

Veaceslav Rusnac, care e membru PSRM, a lăsat să se înțeleagă că problema ar fi apartenența sa politică. „Fiind de o altă culoare politică, mi se pun bețe în roate”, a menționat demnitarul, făcând aluzie, în general, la repartizarea banilor din bugetul de stat pentru raioane.

Totuși, acesta spune că a oferit administrației spitalului trei variante de relocare a instituției: o fostă școală, fostul dispensar de ftiziopneumologie sau o clădire nefinisată a spitalului (din deal).

„Prima locație nu este accesibilă pentru cetățeni. Ce ține de a doua, clădirea este în aceeași situație ca aici. Iar edificiile neterminate, care, potrivit Primăriei orașului Soroca, fac parte dintr-un proiect social, nici nu sunt luate în evidență cadastrală”, explică directoarea Ella Ursu de ce propunerile nu sunt potrivite.

„Acele clădiri sunt de prin anii ’90 și de atunci nu s-a făcut nimic. Acolo urma să treacă spitalul, dar nu știu de ce nu a trecut. El era gata în proporție de 80 la sută. Erau uși și ferestre, care acum au dispărut. Până și cărămida a dispărut. Acolo este nevoie de o expertiză tehnică și nici așa nu se știe dacă poate fi făcut ceva”, adaugă Ella Ursu.

Dotări de peste 55 de milioane de lei

Ministerul Sănătății recunoaște că clădirile Spitalului raional Soroca sunt foarte vechi și sunt incluse în registrul monumentelor istorice.

„Acest statut face imposibilă renovarea conform standardelor moderne necesare unei instituții medicale”, se arată în răspunsul trimis de Ministerul Sănătății la solicitarea Europei Libere.

Autoritatea centrală spune că este dispusă să investească bani în renovarea unei clădiri, unde „pacienții să poată fi transferați ulterior în condiții corespunzătoare”, dar așteaptă „identificarea unei astfel de clădiri de către administrația publică locală”.

Până în acest moment, administrația locală nu a venit cu un răspuns la solicitările Ministerului Sănătății și ale Spitalului Raional Soroca, mai spune ministerul.

De asemenea, autoritatea centrală în sănătate ne spune că în ultimii trei ani, pentru modernizarea Spitalului Raional Soroca „Anatolie Prisăcari”, au fost investiți aproximativ 55,5 milioane de lei (reparația capitală a mai multor secții și dotarea cu echipament performant).

Totodată, în anul 2024, la Spitalul Raional Soroca a fost deschis Centrul primar de AVC, care deservește peste 150 de mii de locuitori din raioanele Soroca, Dondușeni, Drochia, dar și cetățenii din raioanele învecinate din regiunea transnistreană.

În 2025, la Spitalul Raional Soroca sunt deja în derulare proiecte în valoare de circa 4,6 milioane de lei, mai spune Ministerul Sănătății.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te