Mai multe analize ale experților în influență digitală semnalează că alegerile parlamentare din acest an din R. Moldova au fost marcate de campanii online sofisticate — parte dintr-un peisaj regional în care actorii (statali sau non-statali) folosesc canale sociale, mesaje virale și, uneori, conținut deepfake/automatizat pentru a modela percepțiile.
O ascensiune neașteptată
Potrivit rezultatelor oficiale, Partidul Politic „Democrația Acasă” (PPDA) a acumulat 5,62% din voturi, depășind pragul electoral și obținând șase mandate de deputat. Succesul este cu atât mai surprinzător cu cât sondajele preelectorale îi acordau între 1,8% și cel mult 3% din intențiile de vot.
Unii analiști politici consideră că victoria „Democrația Acasă” se datorează activismului personal al lui Vasile Costiuc, care de ani de zile se prezintă drept „apărător al celor nedreptățiți”, alți experți atrag atenția că succesul nu poate fi explicat doar prin carisma liderului sau activismul local.
Campanie aproape exclusiv online
Unic într-un fel în peisajul electoral moldovenesc, PPDA și-a desfășurat campania aproape exclusiv pe rețelele sociale. „Pentru prima dată avem în alegeri un partid care a trecut pragul electoral doar cu campanie online, ignorând televiziunea, radioul și dezbaterile publice”, a remarcat Igor Boțan, director ADEPT, citat de IPN.
Potrivit acestuia, succesul arată „migrația spre rețele”, dar și un fenomen periculos: răspândirea mesajelor de ură și intoleranță în bule informaționale, sub protecția anonimatului.
Apariția fulgerătoare a PPDA în topul preferințelor ridică însă întrebarea dacă amplificarea online a fost organică sau rezultatul unor strategii plătite/coordonate.
„Rețeaua Costiuc” și suspiciunile de manipulare
Două investigații distincte – una a grupului de experți PROMPT, cealaltă realizată de Expert Forum România (EFOR) – au documentat posibile tehnici de manipulare pe TikTok, în favoarea „Democrația Acasă”.
Analiza EFOR) ridică însă semne de întrebare asupra felului în care partidul a reușit această ascensiune, punând accent pe influența campaniilor digitale, aparent inautentice. „Vedem reacțiile surpriză din spațiul public legate de performanța Partidului Democrația Acasă, un partid în sondaje pus sub pragul parlamentar. Întrebarea este: ce rol au avut campaniile online în acest rezultat?”, notează autorii raportului.
Experții PROMPT, o coaliție de universități, publicații media și specialiști în tehnologie, au analizat 2000 de postări de TikTok publicate de rețeaua de social media care manipulează algoritmii în favoarea lui Vasile Costiuc. Analiza PROMPT a scos la iveală, în acest caz, repetarea unei informații false, exagerarea constantă a narativelor toxice sau manipularea emoțională utilizate pe TikTok.
Iată câteva dintre datele-cheie remarcate de cele două analize:
- Începând cu luna august, conturile asociate cu Vasile Costiuc au creat o infrastructură digitală „mică, dar eficientă” pe TikTok.
- 16 milioane de vizualizări pe TikTok în doar două luni (EFOR).
- 422.000 de urmăritori și 31.000 de distribuiri, într-o țară cu 2,3 milioane de locuitori.
- 1.390 de tehnici de manipulare a informației, identificate de experții Prompt în 2.000 de postări analizate.
„Când un partid cu 1,8–3% în sondaje poate genera 16 milioane de vizualizări într-o țară cu 2,3 milioane de cetățeni, întrebările devin inevitabile. Este vorba de mobilizare autentică sau de manipulare algoritmică?”, subliniază EFOR.
Tactici digitale: conturi gemene, reciclare de conținut și victimizare
Investigația PROMPT a arătat că „rețeaua Costiuc” a reciclat masiv conținut, publicând același mesaj de sute de ori prin conturi interconectate.
- 337 de înregistrări duplicate au fost identificate pe mai multe conturi.
- Unele profiluri și-au repostat propriile materiale de până la 200 de ori.
- A fost documentat modelul de „conturi gemene” și „conturi cluster”, semn al unui control centralizat.
Unul dintre mesajele recurente, observate și de EFOR, și de PROMP, este prezentarea lui Vasile Costiuc ca victimă a unui „sistem nevăzut” sau a unei persecuții orchestrate.
Exemplu notoriu: pe 12 septembrie, contul @raportdezastru a publicat un video despre un gard ilegal montat de vecini, transformat într-o metaforă a „persecuției” partidului. Clipul a strâns aproape 1 milion de vizualizări.
Totodată, rețeaua a folosit intens simboluri rurale – vin, miere, fructe locale – pentru a activa emoții de indignare și sentimentul de trădare, mai observă autorii rapoartelor, ceea ce prinde bine la potențiali votanți din anumite bule.
Narațiuni paralele: între TikTok și media pro-Kremlin
Experții Prompt au mai constatat că narațiunile de victimizare promovate pe TikTok erau reflectate și în presa afiliată Kremlinului, precum rețeaua Pravda. În iulie-august 2025, Vasile Costiuc a apărut de cel puțin șapte ori în articole care îl prezentau ca persecutat sau redus la tăcere.
Această suprapunere ridică semne de întrebare asupra conexiunilor informaționale dintre rețelele locale și infrastructurile de propagandă externe, spun autorii.
Analiști: între bule informaționale și activism personal
Igor Boțan consideră că succesul PPDA este rezultatul „bulelor informaționale create pe rețele”, care au funcționat atât în diasporă, cât și în Moldova. El amintește de o analiză anterioară a EFOR care a documentat o rețea de conturi false ce a acționat în favoarea lui Costiuc și compară fenomenul cu manipulările digitale observate în România. „Este aceeași tehnologie pe care au folosit-o și în România cei care l-au susținut pe Călin Georgescu. E evident că sunt într-un fel echipe înrudite”, a explicat analistul într-o analiză la cald pentru Europa Liberă în dimineața de după alegeri.
Nicolae Negru, în schimb, insistă asupra activismului personal al lui Costiuc: „Meritul nu este al AUR-ului, ci al lui Vasile Costiuc personal”, afirmă acesta, respingând ipoteza că sprijinul ar fi venit decisiv din exterior. „Domnul Costiuc a fost răsplătit pentru activismul său. Mulți cetățeni recurgeau la ajutorul lui în conflicte cu administrația locală, iar acest lucru s-a văzut la vot. În unele raioane, precum Orhei și Telenești, a obținut aproape 10%”, a declarat Negru.
Costiuc promite o opoziție „vocală și combativă”
Europa Liberă i-a solicitat liderului „Democrația Acasă” o reacție la suspiciunile de manipulare în mediul online detectate de experți, dar nu am primit un răspuns.
Totodată, la o zi după alegeri, Vasile Costiuc a declarat la Moldova 1 că partidul său va fi „cea mai vocală opoziție” din Legislativ: „Promitem că vom fi cea mai cea mai vocală și combativă opoziție pe care și-ar fi putut-o închipui partidul de guvernare, pe care acesta n-a avut-o în ultimii patru ani. Suntem pe axa București–Washington, suntem proeuropeni și avem conexiuni în Parlamentul European”, a menționat Costiuc.
El a precizat că PPDA se poziționează pe dreapta și a acuzat PAS că în patru ani „a reușit să distrugă orice alternativă” de pe acest segment: „Nu știu cum de pe noi ne-au scăpat. Am fost amenințați până în ultima zi că suntem scoși din cursă”, a remarcat Costiuc.
Întrebat ce i-a asigurat formațiunii sale accederea în Parlament și dacă aceasta s-ar datora inclusiv campaniilor digitale manipulative, sprijinului din partea Partidului AUR din România sau chiar a rețelei „Șor”, după cum s-a vehiculat, Vasile Costiuc a spus succesul s-ar datora comunicării cu oamenii.
„Rețeta succesului este comunicarea cu oamenii. În toți acești ani, am mers în sate, pe câmpuri, acolo unde nu-i auzea nimeni pe cetățeni”, a menționat Vasile Costiuc. Potrivit lui, „Democrația Acasă” ar fi luat dublu dacă sondajele – cumpărate în opinia sa – nu i-ar fi creat imaginea de concurent fără șanse și dacă guvernarea n-ar fi influențat alegătorii cu „sperietori”, determinându-i „să salveze țara” votând PAS.
Cine este Vasile Costiuc?
Vasile Costiuc (n. 1981) este liderul și figura publică a PPDA: fost jurnalist, profesor autodeclarat și activist civic și politic, cunoscut pentru pozițiile unioniste afișate (susținerea unirii R. Moldova cu România) și pentru retorica populistă, potrivit experților, care i-a definit campaniile anterioare. Partidul pe care îl conduce, „Democrația Acasă”, există din 2011, dar până în 2025 nu reușise rezultate electorale semnificative.
La prezidențialele românești din primăvară, Vasile Costiuc l-a susținut deschis pe liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), ultranaționalistul George Simion.
În iulie, „Democrația Acasă” a fost printre organizatorii conferinței Make Europe Great Again (MEGA), de la Chișinău, la care au participat mai mulți conservatori și suveraniști europeni și despre care autoritățile moldovene au spus că ar fi „o acțiune hibridă a Rusiei”.
Un portret în presă îl descrie ca pe o figură polarizantă: are susținători declarați, dar și critici care îi reproșează tacticile de campanie sau legăturile politice controversate pe care le-ar avea. La începutul lui 2022, Vasile Costiuc fusese reținut într-un dosar referitor la vânzările dubioase de terenuri la Durlești, acuzații respinse ca fiind „fabricate”.
Controverse înainte și în campanie
Campania PPDA nu a fost lipsită de incidente: serviciile de informații și autoritățile electorale au semnalat nereguli în listele de candidați (posibile suprapuneri cu membri ai structurilor AUR) și au existat solicitări ca partidul să fie exclus din cursă - ulterior CEC a dat avertismente, iar „Democrația Acasă” a corectat listele pentru a rămâne în competiție. Aceste episoade au alimentat suspiciuni și discuții publice despre „blocuri mascate” sau strategii de infiltrare a electoratului.
Pe de altă parte, Vasile Costiuc a negat acuzațiile și a acuzat autoritățile (inclusiv guvernarea pro-europeană) că încearcă „să elimine” o voce alternativă din peisajul politic. În declarații de după scrutin, el a îndemnat la calm şi a spus că „luptă până la ultimul vot” pentru corectitudine.
Sprijinul extern și conexiunile regionale
Un element cheie în explicarea ascensiunii PPDA a fost vizibilitatea obținută în media și sprijinul public al unor figuri politice din România: lideri precum George Simion (AUR) au îndemnat susținerea pentru Costiuc (iar după alegeri, l-au felicitat), iar acest schimb de mesaje transfrontaliere a fost remarcat în presa românească și moldovenească. Această cooperare a amplificat rapid vizibilitatea partidului în ultimele zile ale campaniei.
Comentatori independenți notează că, dincolo de simpatii politice naturale între formațiuni unioniste, astfel de anunțuri de sprijin pot funcționa și ca multiplicatoare media — cu impact real în special în contextul unei campanii scurte.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
