„Sunt vecinul dvs., Volodia. Apartamentul dvs. a fost vândut. Sunați-mă, e urgent!”. Acest mesaj pe care Svitlana Kolisnicenko l-a primit în mai 2025 n-a făcut decât să-i confirme cele mai negre presupuneri legate de apartamentul ei din orașul Feodosia din Crimeea, de unde a plecat pentru a se stabili la Kiev.
De la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia în 2014 și până la invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, sute de proprietăți din Crimeea au fost confiscate de autoritățile ruse, potrivit observatorilor internaționali ai drepturilor omului.
Kolisnicenko a aflat că un fost soldat al Ucrainei, care a trecut de partea rușilor și este căutat acum pentru dezertare de autoritățile ucrainene, locuiește în apartamentul ei de trei camere. De asemenea, acesta și-a înregistrat acolo soția și cei trei copii ca rezidenți.
Svitlana bănuiește că vecina căreia îi lăsase cheile de la apartament le-a dat noilor locatari.
„În blocul nostru, unde locuiam, sunt deja șapte astfel de apartamente. Se pare că acesta este un fel de fenomen de masă”, afirmă Olena Kolisnicenko, fiica Svitlanei.
Potrivit organizațiilor de apărare a drepturilor omului, confiscarea proprietăților aparținând ucrainenilor care se opun ocupației ruse este sistematică și la scară largă.
„Eram împotriva politicilor Rusiei, de aceea nu am luat pașaport rusesc, acesta este singurul motiv”, explică Svitlana Kolisnisenko. „Aveam tot dreptul să îl iau, mama mea este, de asemenea, în Rusia, dar nu am vrut. Nu mi-a plăcut această agresiune. Sunt un om principial”, spune ea.
Potrivit observatorilor, această poziție i-a costat pe sute de ucraineni casele și terenurile lor.
„Dacă [o țară] tratează agresiunea rusă în mod nefavorabil și impun sancțiuni, atunci cetățenii [săi] vor fi considerați neprietenoși”, spune Mikita Petroveț, de la Centrul Regional pentru Drepturile Omului. În astfel de cazuri, în conformitate cu legislația rusă, „poate avea loc confiscarea corespunzătoare a proprietății”.
Mulți proprietari ucraineni au primit în jur de un an fie pentru a-și transfera, fie pentru a-și vinde proprietățile, susține Petroveț, după care au început vânzările forțate, prin ordine judecătorești. Acum, aceste proprietăți sunt vândute la licitații.
Iulia Stejko, familia căreia a investit într-un teren din Crimeea pe care plănuia să ridice o casă, a descoperit că pământul a fost confiscat printr-o hotărâre judecătorească după ce au părăsit peninsula.
Terenul, pe care ea l-a descris ca fiind „situal pe un deal, cu vedere la mare, în general, o proprietate frumoasă”, este o pierdere semnificativă.
„L-am cumpărat cu economiile întregii familii”, spune femeia și adaugă că spera că-și va petrece acolo vacanțele copiilor, în conformitate cu tradiția familiei. „În plus, bunicul meu matern este înmormântat acolo”.
Când a întrebat autoritățile din Crimeea, Iulia Stejko a fost informată „că a intrat în vigoare o decizie, conform căreia nu mai am niciun drept asupra proprietății și asta e tot”.
În 2023, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea și-au anunțat intenția de a vinde aproximativ 1.000 de proprietăți, inclusiv apartamentul din Ialta aparținând Olenei Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Locuința a fost vândută cu 44 de milioane de ruble (530.000 de dolari).
Până la sfârșitul anului 2023, peste 2.600 de bunuri aparținând ucrainenilor au fost însușite în mod ilegal, a arătat o anchetă a RFE/RL Crimea.Realities.
Rusia nu mai este parte a CEDO
În martie 2020, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care aproape toată Crimeea era declarată „teritoriu de frontieră al Rusiei”. Acest act interzicea „cetățenilor străini”, inclusiv ucrainenilor, să dețină terenuri în Crimeea ocupată.
În conformitate cu legislația ucraineană, nimic nu s-a schimbat - drepturile de proprietate ale ucrainenilor sunt în continuare recunoscute pe deplin. Cu toate acestea, oficialii ruși instalați în Crimeea au publicat liste lungi de adrese și titluri ale parcelelor de teren pe care intenționează să le confiște.
Centrul Regional pentru Drepturile Omului a documentat faptul că, în doar 3 ani, numărul parcelelor deținute de așa-numiții cetățeni străini în Crimeea a scăzut cu 50%, de la peste 11.000 la 5.000.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a deschis procese referitoare la confiscările de terenuri și a declarat această practică drept ilegală. Dar, în 2022, Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei și nu mai este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului, ceea ce înseamnă că guvernul de la Moscova nu mai este obligat din punct de vedere juridic să respecte hotărârile Curții.
De atunci, autoritățile ruse au declarat că deciziile CEDO nu vor mai fi puse în aplicare.
Aproximativ 1.100 de plângeri depuse de ucraineni la CEDO cu privire la încălcări ale drepturilor omului în Crimeea ocupată de ruși sunt înregistrate, mai mult de jumătate fiind legate de exproprierea proprietăților.
În traducerea Europei Libere România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
