Partenerii de coaliție ai lui Wilders au reacționat cu neîncredere și furie, relatează Reuters.
„Avem un război pe continentul nostru. În loc să răspundă provocării, Wilders arată că nu este dispus să își asume responsabilitatea", a declarat lidera partidului conservator VVD, Dilan Yesilgöz.
„Este iresponsabil să dai jos guvernul în acest moment", a declarat și liderul partidului centrist NSC, Nicolien van Vroonhoven.
Cu PVV eliminat, celelalte partide au opțiunea de a încerca să avanseze ca un guvern minoritar, dar este puțin probabil să o facă
Liderul opoziției, Frans Timmermans, a declarat că singurele opțiuni sunt alegerile noi.
„Nu văd nicio altă modalitate de a forma un guvern stabil", a declarat liderul combinației laburiști/verzi.
„Iresponsabili!” Dilan Yesilgöz, șefa partidului de centru dreapta din coaliția olandeză, condamnând decizia extremiștilor, la Haga.
Un plan în zece puncte pentru zero migrație
Wilders a câștigat cele mai recente alegeri din noiembrie 2023 cu o marjă surprinzător de mare, de 23% din voturi, însă sondajele recente arată că a pierdut din sprijin de când a intrat în guvern.
În prezent, sondajele plasează partidul său la aproximativ 20% din voturi, aproximativ la egalitate cu combinația laburiști/verzi care este în prezent a doua ca mărime în parlament.
Săptămâna trecută, Wilders a cerut sprijin imediat pentru un plan în zece puncte care include închiderea granițelor pentru toți solicitanții de azil, trimiterea refugiaților din Siria înapoi în țara lor de origine și închiderea adăposturilor destinate azilanților.
Alte idei din plan erau expulzarea migranților care au fost condamnați pentru infracțiuni grave și folosirea armatei pentru a spori controalele la frontieră.
Wilders, care a fost condamnat pentru discriminare împotriva marocanilor în 2016, nu a făcut parte din guvern în calitate de ministru, exercitându-și influența „din umbră”.
Cabinetul a fost condus de Dick Schoof, personaj independent și neales, un birocrat de carieră care a condus agenția olandeză de informații AIVD.
Bătaie de cap în plus pentru NATO
Olandezii au o tradiție destul de lungă de interimat guvernamental - actualul guvern, pe punctul de a cădea, s-a format după multe luni de negocieri.
De data asta, criza ar putea avea efect mai ales asupra relației olandezilor cu NATO. Țara va găzdui chiar luna aceasta, fără un guvern stabil, probabil, un summit crucial al alianței, la care se va vedea cum va continua cooperarea transatlantică în „epoca Trump” și pe ce sprijin se poate baza în continuare Ucraina.
Mark Rutte, secretarul general NATO, el însuși fost premier olandez, va primi liderii alianței la summitul de la Haga în plină criză de guvern a țării gazdă.
Altă consecință posibilă - anticipează Reuters - este că Olanda va trebui să amâne decizia importantă de mărire a cheltuielilor pentru apărare.
Eventualele alegeri anticipate ar avea loc într-un moment în care dreapta dură își sporește puterea în Europa. Scrutinul va fi urmărit îndeaproape ca un nou test pentru a vedea dacă furia provocată de migrație și de costul vieții ar putea eroda unitatea Europei în ce privește contracararea Rusiei și ar putea consolida sprijinul pentru președintele american Donald Trump.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te