Pacientul N.G, în vârstă de 38 de ani, a fost adus, pe data de 20 aprilie 2025, cu ambulanța, la spitalul raional Soroca cu o traumă cranio-cerebrală și fără acte. Mai târziu, administrația spitalului a aflat că omul este originar din Transnistria, locuia în satul Băxani, raionul Soroca, lucra cu ziua și nu avea niciun document de identitate.
În cursul nopții, bărbatul a fugit de la spital, dar a fost readus peste două zile de ambulanță, deja cu hematom la cap. Pacientul a primit toate îngrijirile necesare, fiind internat în reanimare, apoi în secția de neurologie.
Pe 16 mai, comisia medicală a spitalului a decis că pacientul N.G este gata de externare. Întrucât nu avea acte, administrația spitalului a trimis scrisori la poliție, asistența socială, consiliul raional, comisia pentru drepturile omului și chiar la Avocatul Poporului, cu solicitarea să fie identificat.
„Am sunat și la Ministerul Sănătății, care mi-a spus să apelez la Biroul de reintegrare ca să-l poată documenta peste Nistru. De peste tot am primit răspuns că nu ne pot ajuta cu nimic. Am mai sunat repetat la Avocatului Poporului și ne-au spus că Ministerul Muncii și Protecției Sociale îl documentează, dar până atunci tot noi trebuie să avem grijă de el”, povestește directoarea Spitalului raional Soroca Ella Ursu.
Pentru îngrijirile medicale și întreținerea pacientului N.G, instituția a cheltuit până acum 112.992 de lei.
„Avem un salon special pentru astfel de pacienți. Spitalul are foarte multe cheltuieli pentru persoanele neasigurate, pentru care nimeni nu vrea să-și ia responsabilitatea”, spune Ella Ursu.
În 2024, la Spitalul raional Soroca s-au tratat 257 de persoane neasigurate, dintre care 160 nu au achitat pentru servicii, cheltuielile instituției fiind de peste 209.000 de lei. Din această sumă, Ministerul Sănătății a întors spitalului doar puțin peste 67.000 de lei pentru 21 de pacienți cu urgențe medico-chirurgicale.
În primele șase luni ale anului 2025, spitalul a tratat alte 70 de persoane neasigurate, pentru care a avut cheltuieli de peste 221.000 de lei.
Directorul Spitalului raional Călărași, Ion Veveriță, spune că și în instituția pe care o conduce ajung lunar pacienți neasigurați.
„Există patologii care sunt înscrise în anumite programe, pentru care noi primim bani la sfârșitul anului de la Ministerul Sănătății. Sunt cazuri care nu se încadrează în aceste programe și, după lege, noi dăm persoana în judecată, câștigăm procesul și ni se întorc banii”, explică directorul. Asta teoretic, pentru că, explică managerul, mulți dintre cei neasigurați care ajung la spital sunt persoane fără adăpost sau consumatori de alcool și nu pot plăti.
La Chișinău, printre instituțiile unde ajung cele mai multe persoane fără poliță medicală este Institutul de Medicină Urgentă. Anii trecuți, acesta se plângea că se confruntă cu problema persoanelor fără adăpost și fără asigurare care ajung aici cu urgențe medicale, mai ales în perioada rece a anului, și pe care nu are unde-i externa. Acum, serviciul de presă al instituției spune că urgențele medicale pentru persoanele neasigurate, care ajung aici, sunt acoperite din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) informează că din fondurile sale este achitată doar asistența medicală spitalicească acordată persoanelor neasigurate în cazul urgențelor obstetricale și maladiilor social-condiționate.
„Cheltuielile pentru asistența medicală urgentă în caz de pericol pentru viață, acordată în instituțiile medicale persoanelor neasigurate, se acoperă din mijloacele acestora sau ale fondatorului prestatorului de servicii medicale în cazul persoanelor social-vulnerabile (fără adăpost)”, se mai arată în răspunsul autorității.
După reforma din 2022, fondator al spitalelor raionale (31 la număr) este Ministerul Sănătății.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te