Cartiere întregi au recurs la tactici de supraviețuire: căratul apei cu găleata și colectarea apei de ploaie.
Locuitorii orașelor din estul Ucrainei au cerut autorităților instalate de Rusia să ia măsuri pentru a remedia ceea ce ei consideră a fi o situație catastrofală, care necesită o intervenție imediată.
„Trăim într-un deșert fără apă”
Donețk și Mariupol, odinioară centre industriale ale Ucrainei, precum și orașele mai mici din apropierea lor, se confruntă acum cu o criză umanitară tot mai gravă. Infrastructura distrusă, proiectele de reconstrucție eșuate și colapsul rezervoarelor de apă au aruncat regiunea într-o situație descrisă de analiști drept o catastrofă ecologică și socială de proporții.
Pe 22 iulie, canalele Telegram pro-Kremlin, cu sute de mii de abonați, au publicat o scrisoare deschisăadresată președintelui rus Vladimir Putin, semnată de locuitorii din Donețkul ocupat.
Mesajul, preluat de bloggeri pro-Kremlin și de propagandiști militari, avertiza că criza apei se agravează. „Donețkul nu are o alimentare stabilă cu apă din 2022”, se spune în scrisoare. „Acum apa curge numai o dată la trei zile, uneori chiar mai rar.”
În Mariupol, situația este doar puțin mai bună. Acolo, apa este furnizată, potrivit rapoartelor, o dată la două zile, deși locuitorii susțin că programul nu este respectat. În ambele orașe, apa ajunge rareori la etajele superioare ale blocurilor de locuințe. Gospodăriile se bazează pe fântâni improvizate, livrări de apă neregulate cu camioane sau rezervoare de plastic amplasate prin cartiere. Din cauza căldurii de vară, multe dintre aceste rezervoare se acoperă de alge verzi.
„În ultimele opt zile, am avut apă doar patru ore. Era de culoare portocalie”, a spus Olha, o locuitoare din Ienakieve, de lângă Donețk. „Sunt 17 butoaie de apă pentru întreg orașul. Căldura este insuportabilă. Să cari apă la etajul patru fără lift? Este o tortură.”
În Mariupol, locuitorii povestesc lucruri similare. „Apa pe care o primim are miros de rugină și canalizare”, a declarat un localnic pentru site-ul Tocika. „Dar noi continuăm să o plătim ca și cum ar fi apă potabilă curată.”
Soluția rusească eșuată
După ce canalul Siverski Doneț – Donbas a fost distrus în primele luni ale războiului în 2022, atât Donețk, cât și Mariupol au rămas fără sursa principală de apă potabilă. Canalul, construit în anii '50 pentru a aproviziona orașele din regiune, lua apă din râul Siverski Doneț, lângă Sloviansk.
Rusia s-a grăbit să construiască o alternativă, după ce a preluat controlul asupra unor părți ale regiunii: conducta de apă Don–Donbas, un sistem cu două țevi de 194 de kilometri, menit să aducă apă din râul Don, din apropierea orașului rus Rostov-pe-Don. Proiectul, finalizat la jumătatea anului 2023 și supravegheat de ministrul adjunct al apărării de atunci, Timur Ivanov, trebuia să rezolve problemele de apă din regiune.
Cu toate acestea, proiectul nu a îndeplinit promisiunile, sporind frustrarea și dezamăgirea locuitorilor. Mai mult, a fost implicat într-un scandal. Ivanov a fost arestat în aprilie 2024 pentru luare de mită în proporții deosebit mari, inclusiv de la compania care a construit conducta. „Au fost furați 75 de miliarde de ruble (930 de milioane de dolari)”, a declarat fostul președinte al televiziunii Mariupol, Micola Osicenko, pentru Current Time. „Și încă nu avem apă.”
Acum, Denis Pușilin, liderul separatist al autoproclamatei Republici Populare Donețk (DNR), numit de Kremlin, recunoaște că această conductă acoperă doar o mică parte din nevoile regiunii.
La sfârșitul lunii iulie, el a descris situația rezervelor de apă din Donețk ca fiind „critică”. El a afirmat că o soluție pe termen lung va veni doar după ce Rusia va captura Sloviansk, unul din principalele orașe din partea controlată de Ucraina a regiunii Donețk, și va recâștiga controlul asupra sursei inițiale a canalului.
Your browser doesn’t support HTML5
În vacanță la mare, cu ochii la drone: Plajele Odesei sunt arhipline, în ciuda riscurilor
Bazinele de apă din Donbas seacă
Imaginile din satelit analizate de serviciul rus al BBCaratăo scădere alarmantă a nivelului apei în principalele rezervoare din regiunea Donbas, inclusiv cele care alimentează Donețk și Mariupol. Nouă din zece rezervoare monitorizate s-au micșorat semnificativ din 2021. Temperatura medie din această vară în Donețk a fost de 27 °C, nu cea mai înaltă înregistrată vreodată, dar suficient de ridicată pentru a accelera evaporarea în bazinele deja epuizate.
Ca răspuns la criza actuală, Rusia a trimis 75 de camioane cu apă la Donețk. Pușilin s-a lăudat că 33 dintre acestea au ajuns până pe 25 iulie. Dar calculele arată o realitate sumbră: fiecare camion poate transporta 10.000 de litri, ceea ce înseamnă doar 0,6 litri pe persoană din Donețk și Makiivka vecină, orașe cu o populație totală de peste 1,2 milioane de locuitori.
„Chiar dacă autocisternele ar rămâne și ar funcționa zilnic, de unde ar lua apa?”, se întreabă Osiceenko. „Nu mai există surse viabile.”
Centrala termică Zuivska, unul dintre principalii furnizori de energie electrică din regiune, se confruntă acum cu probleme de răcire din cauza nivelului scăzut al rezervoarelor. La o fermă de păsări din orașul Rozovka, alimentarea cu apă a fost redusă cu două treimi, ceea ce a dus la moartea multor păsări.
Pe măsură ce criza se agravează, chiar și vocile loiale pro-ruse se întorc împotriva autorităților locale. Fostul deputat parlamentar ucrainean și lider separatist din 2014, Oleg Țariov, a postatfurios pe Telegram: „Donețk era odată un oraș al trandafirilor. Acum oamenii își fac nevoile în pungi și unii le aruncă sub ferestre.”
Rețelele sociale sunt inundate deimaginiși plângeri: robinete sparte, apă tulbure și găleți de plastic în locul toaletelor.
Declinul nu se datorează doar războiului, ci și infrastructurii în stare de degradare. Potrivit foștilor angajați ai serviciilor publice, în 2014 infrastructura de apă din regiune era deja uzată în proporție de 80%. De atunci, s-au făcut puține lucruri pentru întreținerea sau înlocuirea acesteia. În cartierul Kirov din Donețk, conductele sunt degradate aproape 100%. Scurgerile și spargerile sunt la ordinea zilei, iar pierderile nici măcar nu au fost luate în calcul la stabilirea capacității conductei Don-Donbas.
Autoritățile promit, oamenii pleacă
Având puțină încredere în autorități, mulți locuitori se pregătesc în mod discret să plece. „Oamenii nu sunt proști”, a spus Osicenko. „Ei știu că dacă nu au apă acum, nu vor avea nici mai târziu. Fără apă, nu există electricitate. Fără electricitate, nu există încălzire. Întregul sistem de utilități se va prăbuși până la venirea iernii.”
Această teamă este împărtășită și de grupurile umanitare, care avertizează asupra unui dezastru iminent în sectorul sănătății publice. Combinația dintre condițiile sanitare precare, apa potabilă în cantități limitate și temperaturile ridicate ar putea declanșa epidemii de boli gastrointestinale.
Donețk și Mariupol erau odată simboluri ale puterii industriale din era sovietică. Astăzi, sub ocupația rusă, ele devin simboluri ale colapsului infrastructurii, corupției instituționale și eșecului umanitar.
Ceea ce a început ca un război de cucerire s-a transformat într-un dezastru lent și sufocant pentru cei rămași în urmă. Până când apa va începe să curgă liber din nou, Donețk, Mariupol și orașele din jur vor rămâne pur și simplu într-un regim de supraviețuire.
Cu informații de la BBC
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te