Chiar înainte ca negociatorii ucraineni și ruși să se așeze față în față în sala de conferințe a Palatului Ciragan din Istanbul, pe 2 iunie, optimismul privind obținerea de progrese substanțiale în direcția păcii era foarte redus. După doar o oră de discuții, a fost clar că și această speranță era excesiv de optimistă.
Și, ca și cum acest lucru n-ar fi fost destul de evident, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, cunoscut pentru stilul său combativ, a insistat asupra nereușitelor, a doua zi. „Discuțiile de la Istanbul nu au scopul de a ajunge la un compromis de pace în condițiile delirante impuse de altcineva, ci de a asigura victoria noastră rapidă și distrugerea completă a regimului neonazist", a declarat Medvedev, care ocupă în prezent o funcție importantă în Consiliul de Securitate al Rusiei, într-o postare pe Telegram.
Una peste alta, a doua rundă de negocieri pentru soluționarea celui mai mare conflict terestru din Europa de după al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu rezultate și mai slabe decât prima rundă. Discuțiile inițiale, de luna trecută, au fost prima ocazie în care Kievul și Moscova s-au întâlnit față în față de la invazia rusă din februarie 2022.
Ucraina a trimis un grup de înalți oficiali, iar Rusia a trimis o delegație condusă de Vladimir Medinski, un fost ministru al culturii cunoscut pentru franchețea sa și pentru tendințele revizioniste în privința istoriei. Faptul că părțile au convenit, măcar, să schimbe până la 1.000 de prizonieri de război a fost considerat un succes.
Propuneri de pace
Înaintea negocierilor din 2 iunie, se aștepta ca cele două părți să facă schimb de propuneri concrete pentru un acord-cadru de pace. Ucraina, care a declarat că a transmis planul său în avans Kremlinului, a solicitat, printre altele, un armistițiu necondiționat de 30 de zile, plus schimbul tuturor prizonierilor de război, precum și întoarcerea copiilor ucraineni care, potrivit Kievului, au fost răpiți de Rusia.
Ca și până acum, Ucraina l-a trimis în solie pe ministrul apărării, Rustem Umerov.
Rusia a refuzat să-și facă public planul în avans, ceea ce deja a fost considerat un semn rău. Și mai îngrijorător era faptul că Medinski era din nou șeful delegației. „Ar fi greșit să ne așteptăm la progrese imediate în negocierile dintre Rusia și Ucraina de la Istanbul", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 3 iunie.
Când documentul rus a fost în sfârșit publicat, anume de agenția de știri de stat TASS, el a confirmat cele mai grave temeri ale observatorilor cu privire la condițiile de pace impuse de Moscova. Printre altele, propunerea rusă solicită recunoașterea internațională ca teritoriu rusesc a Crimeii, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014, precum și a celor patru regiuni ucrainene ocupate parțial de forțele ruse.
Textul se referă chiar la regiunile respective în mod colectiv ca „Novorossiia" – sau „Noua Rusie" – un termen istoric folosit în timpul Imperiului Rus pentru a descrie teritoriile care astăzi aparțin Ucrainei. Textul rus solicită Ucrainei să-și retragă trupele din teritoriile revendicate de Rusia în termen de 30 de zile de la încetarea focului. De asemenea, solicită Ucrainei să renunțe la aderarea la NATO și să-și demobilizeze forțele armate, precum și reducerea la jumătate a ajutorului militar străin acordat Kievului.
„Discutarea semnificației acestui memorandum ar avea sens doar dacă am crede că delegația rusă în ansamblul său are intenții sincere în ceea ce privește negocierile... că și ei doresc să pună capăt acestui război", a declarat Kirill Martînov, redactor-șef al ziarului rus din exil Novaia Gazeta Europa. „Dar tot ce vedem până acum este... legat de faptul că partea rusă este încrezătoare că va câștiga războiul – că trebuie doar să mai aștepte puțin, să preseze mai tare, să-l termine, așa cum a spus Putin, și Ucraina va cădea", a mai declarat el pentru televiziunea Current Time, parte a RFE/RL.
Pe câmpul de luptă, Rusia își intensifică ritmul operațiunilor, fiind așteptată în curând, potrivit unora, o ofensivă totală. Rusia deține avantajul, având la dispoziție mai mulți oameni și mai multe arme, iar forțele sale avansează în mai multe locații. Oficialii ucraineni au avertizat că regiunea de nord-est Sumî va fi o prioritate în orice ofensivă viitoare.
Kievul s-a asigurat, de asemenea, că abordarea sa este foarte clară în ajunul negocierilor, când a lansat un atac surpriză îndrăzneț cu drone asupra mai multor aerodromuri rusești care adăposteau zeci de bombardiere strategice utilizate pentru a bombarda Ucraina cu rachete de croazieră.
Dar, deși Ucraina a fost lăudată pentru ingeniozitatea operațiunilor sale, în special în ceea ce privește războiul cu drone, ea are mari greutăți cu recrutarea și dotarea cu personal a tranșeelor și a adăposturilor de pe linia frontului împotriva atacurilor infanteriei rusești - fără a mai menționa vasta flotă de drone a Rusiei.
Casa Albă, cartea necunoscută
Celălalt factor imprevizibil în ecuația negocierilor este Casa Albă. Președintele Donald Trump s-a declarat nerăbdător și a amenințat că va retrage complet Statele Unite din acest efort dacă negocierile trenează. Dar Trump și consilierii săi au dat de asemenea semne de frustrare față de Putin, care este dornic să refacă relațiile cu Washingtonul după un deceniu de tensiuni.
„Se pare că rușii încearcă din nou să câștige timp, căutând să creeze o „imagine diplomatică" pentru Statele Unite, fără acțiuni concrete", a scris ministrul ucrainean Umerov într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Aliații republicani ai lui Trump din Senat, cu sprijinul democraților, promovează o lege care ar impune noi sancțiuni importante împotriva Moscovei. Este vorba de o inițiativă care, potrivit oficialilor de la Washington, este coordonată în secret cu Casa Albă, deși senatorul republican Lindsey Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal și-au exprimat deschis poziția în timpul unei vizite în Europa – care a inclus și o oprire în Ucraina – săptămâna trecută. „Ce am aflat în această călătorie este că se pregătește pentru și mai mult război", a declarat Graham despre Putin într-un interviu acordat Associated Press. Blumenthal a calificat sancțiunile propuse în proiectul de lege american drept „devastatoare" și a afirmat că acestea vor plasa economia Rusiei „pe o insulă comercială". „Este un moment decisiv pentru Putin și pentru lume, deoarece Rusia pregătește o nouă ofensivă", a mai declarat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te