Ucraina spune că a lovit pe 1 iunie zeci de bombardiere strategice ale Rusiei pe o serie de aeroporturi de pe teritoriul rus, inclusiv din Siberia, folosind drone care au fost introduse în țara inamică în mod clandestin și au fost lansate din locații apropiate de ținte.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a spus că au fost lovite aproximativ 40 de bombardiere rusești aflate pe principalele aerodromuri ale Federației Ruse, cauzând pagubele de aproximativ 7 miliarde de dolari.
Bilanțul nu a putut fi verificat în mod independent. Ministerul rus al Apărării a confirmat că baze aeriene din cinci regiuni diferite au fost atacate și a spus că în două dintre ele „câteva aeronave au luat foc”.
SBU a spus că va publica în curând mai multe detalii despre operațiune, dar a difuzat deja imagini video cu drone lovind un bombardier Tupolev parcat pe o pistă de aeroport, precum și alte secvențe cu coloane de fum ridicându-se deasupra mai multor baze aeriene.
Ucraina spune că dronele au fost introduse în Rusia în containere de camioane, ascunse în lăzi de lemn. Operațiunea care ar fi fost pregătită îndelung, timp de peste un an și jumătate, ar fi o lovitură majoră pentru armata și serviciile de informații ruse, reducând și capacitatea Rusiei de a lansa asupra Ucrainei rachete de croazieră cu ajutorul bombardierelor strategice, care se află în afara razei de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene.
„Un rezultat absolut strălucit. Și un rezultat obținut independent de Ucraina”, a declarat după operațiune președintele Volodimir Zelenski, adăugând că este și o lovitură „cu cea mai mare rază de acțiune” pe care a efectuat-o Ucraina.
Un oficial SBU a declarat sub protecția anonimatului că serviciul secret ucrainean a livrat dronele în Rusia sub pretextul unui transport de case mobile din lemn. „Dronele erau ascunse [în interiorul acestor case], deja amplasate pe camioane. Apoi acoperișurile au fost retrase, iar dronele lansate”, a explicat oficialul.
Canale de Telegram rusești au publicat numeroase fotografii și videoclipuri din mai multe locații care arată drone decolând de pe containere de camioane, containerele explodând sau arzând ulterior.
Guvernatori de regiuni ale Rusiei au confirmat prezența dronelor ucrainene regiunile Murmansk (nord), Riazan (centru) și Irkuțk (Siberia), cea din urmă aflându-se la peste 5.200 de kilometri est de granița ucraineană. Guvernatorul din Irkuțk, Igor Kobzev, a declarat că este pentru prima dată când o dronă ucraineană a fost observată la el în regiune.
Rachetă rusească lovește o bază de instrucție din Ucraina
Atacurile surpriză de duminică ale Ucrainei au avut loc după ce Rusia a lovit în cursul nopții, cu o rachetă balistică, o bază de antrenament a armatei ucrainene în regiunea Dnipropetrovsk, ucigând cel puțin 12 militari și rănind alte câteva zeci.
Forțele ruse au mai lovit în trecut unități ucrainene concentrate în anumite locații pentru diverse ceremonii, dar Comandamentul Forțelor Terestre ucrainene a spus, într-un comunicat, că la baza lovită nu a avut loc nicio adunare de această dată. Cu toate acestea, comandantul forțelor terestre, generalul-maior Mihailo Drapatii, și-a prezentat demisia ca urmare a tragediei.
„Este un gest conștient, dictat de sentimentul meu personal de responsabilitate pentru tragedia de la poligonul 239, în urma căreia au murit soldați ai noștri”, a scris el pe Facebook. Nu este clar dacă președintele Zelenski va accepta demisia.
Rusia și-a intensificat ritmul operațiunilor în ultimele săptămâni, iar autoritățile ucrainene au avertizat asupra unei posibile noi ofensive rusești. Zelenski a declarat săptămâna trecută că Rusia a concentrat aproximativ 50.000 de soldați la granița cu regiunea Sumî. Autoritățile ucrainene au emis ordine de evacuare pentru zeci de localități.
Atacurile ruse și ucrainene au avut loc înainte de o nouă rundă de negocieri de pace programată pentru 2 iunie, la Istanbul.
Prima rundă, din 16 mai, când părțile s-au întâlnit pentru prima dată în peste trei ani de la invazia rusă din 2022, s-a încheiat fără progrese semnificative în privința unui armistiții sau acord de pace, dar cu un acord privind un schimb de sute de prizonieri de război.
Rusia a respins, în ultimele săptămâni, apelurile Ucrainei, ale SUA și aliaților europeni pentru un armistițiu de 30 de zile și a continuat atacurile, invitând în același tip Kievul la negocierile de la Istanbul.
Rusia a spus că va folosi întâlnirea de pe 2 iunie pentru a-și prezenta condițiile pentru o soluție de pace. Kievul a criticat faptul că Moscova nu a comunicat în avans aceste condiții.
„Nimeni nu știe ce intenționează rușii să propună la negocierile de la Istanbul... și nu pare ceva serios din partea lor”, a spus Zelenski pe 31 mai.
Oficiali ruși au declarat că discuțiile trebuie să abordeze ceea ce președintele rus Vladimir Putin numește „cauzele profunde” ale războiului, o formulare prin care contestă dreptul Ucrainei de a exista și cere ca NATO să nu se mai extindă spre est.
Mai mulți funcționari și diplomați NATO familiarizați cu discuțiile au declarat pentru Serviciul ucrainean al Europei Libere că în prezent nu există negocieri active în legătură cu cererea Rusiei de a obține un asemenea angajament scris din partea Alianței.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
