După Berlin, Londra. Zelenski cere solidaritate europeană înaintea summitului Putin-Trump

Premierul britanic Keir Starmer îl primește pe președintele ucrainean la Downing Street 10, în inima Londrei, joi, 14 august 2025.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a continuat joi călătoria prin Europa în care încearcă să se asigure că la summitul lor din Alaska, din 15 august, președinții SUA și Rusiei nu vor încheia vreun acord care să pretindă Kievului concesii teritoriale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers joi la Londra pentru a se întâlni cu premierul britanic Keir Starmer, în vederea evaluării situației înaintea discuțiilor importante dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, care vor avea loc vineri în Alaska.

Starmer l-a îmbrățișat pe liderul ucrainean la sosirea la reședința de pe strada Downing nr. 10, unde Zelenski merge a doua oară în mai puțin de două luni.

Aproximativ o oră mai târziu, Starmer l-a condus pe Zelenski înapoi la mașina care îl aștepta, iar cei doi lideri s-au îmbrățișat din nou înainte ca președintele ucrainean să plece.

Biroul de presă al premierului Starmer a publicat apoi o declarație în care se spune că summitul americano-rus ar putea constitui „o șansă viabilă de progres” dacă Putin se va angaja serios în direcția păcii.

Se mai spune, în același document, că Starmer și Zelenski „au convenit că a există un puternic sentiment de unitate și o hotărâre fermă de a realiza o pace justă și durabilă în Ucraina”.

Zelenski, care s-a aflat miercuri în Germania, discută intens cu liderii europeni pentru a-l convinge pe Trump să nu-i permită lui Putin să trunchieze teritoriul Ucrainei în cadrul summitului din Alaska, relatează Reuters.

Miercuri, Trump a participat la o reuniune virtuală găzduită de Germania cu liderii europeni, inclusiv Zelenski, care au încercat să traseze linii roșii - dincolo de care nu vor să treacă - înaintea summitului privind încheierea războiului din Ucraina.

Zelenski a declarat apoi că l-a avertizat pe Trump că liderul rus „bluffează” în ceea ce privește dorința sa de a pune capăt războiului.

Starmer și liderii europeni au afirmat în repetate rânduri că discuțiile despre Ucraina nu ar trebui să aibă loc fără participarea acesteia, în contextul îngrijorărilor că țara este marginalizată în negocierile privind propriul viitor.

La Washington, Trump a amenințat ulterior cu „consecințe grave” dacă Putin nu va fi de acord cu pacea în Ucraina și, deși nu a specificat care ar putea fi aceste consecințe, a avertizat că va impune sancțiuni economice dacă întâlnirea de vineri nu va aduce rezultate.

Comentariile și rezultatul conferinței virtuale de miercuri ar putea încuraja Kievul înaintea summitului. Trump a descris scopul discuțiilor sale cu Putin în Alaska ca fiind numai „pregătirea terenului” pentru o continuare diplomatică rapidă, care l-ar include și pe Zelenski.

„Dacă prima întâlnire decurge bine, vom avea rapid o a doua”, a declarat Trump. „Aș dori să o facem aproape imediat și vom avea o a doua întâlnire rapidă între președintele Putin, președintele Zelenski și mine, dacă vor dori să fiu prezent.”

Se crede că una dintre pretențiile liderului rus este ca Ucraina să cedeze părți din regiunea Donbas pe care încă le controlează. Dar Zelenski a respins orice propunere care ar compromite integritatea teritorială a Ucrainei, lucru interzis de constituția țării.

O declarație comună a Coaliției Voluntarilor, o inițiativă europeană de trimitere a unei forțe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui armistițiu, coprezidată de Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, a afirmat miercuri că „frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”.

Ea a adăugat: „Sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiuni asupra economiei de război a Rusiei ar trebui întărite dacă Rusia nu acceptă un armistițiu în Alaska”.

84 de prizonieri ucraineni, inclusiv de la Mariupol, aduși acasă

Președintele Zelenski a anunțat joi că Ucraina a repatriat 84 de prizonieri de război, inclusiv civili, în cadrul ultimului schimb cu Rusia, unii dintre aceștia fiind deținuți de mai bine de un deceniu.

„Printre civilii eliberați astăzi se află și cei care erau reținuți de ruși din 2014, 2016 și 2017”, a scris el pe X. „Printre militarii eliberați astăzi se află și apărătorii orașului Mariupol.”

Tot joi, ministerul rus al apărării a anunțat că în schimb au fost eliberați 84 de prizonieri ruși.

Schimburile de prizoneri au fost una din puținele forme de cooperare între Moscova și Kiev, de când cu invazia pe scară largă din februarie 2022.

Ca și în cazul schimburilor trecute, rușii eliberați au fost duși în Belarus, apropiat aliat al Moscovei, unde sunt tratați și pregătiți să revină la casele lor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te