Trump nu a oferit detalii despre consecințele cu care s-ar putea confrunta Moscova dacă nu pune capăt unui război de peste 3 ani și jumătate în Ucraina. El a vorbit despre aceste chestiuni pe 13 august, la scurt timp după ce a fost îndemnat de mai mulți lideri europeni și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, să protejeze interesele fundamentale de securitate europene și ucrainene.
„Scopul este să punem capăt războiului”, a spus el despre ceea ce speră să realizeze la summitul din 15 august de la baza militară Elmendorf-Richardson, lângă Anchorage, în Alaska.
Înainte de declarațiile lui Trump de la Washington, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că discuția prin video cu liderul SUA și înalți oficiali din întreaga Europă a fost „foarte bună”, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a caracterizat videoconferința drept „constructivă”.
Trump a numit, de asemenea, videoconferința „foarte bună” și a spus că, dacă întâlnirea sa cu Putin va merge bine, ar dori să aibă o a doua întâlnire rapidă atât cu Putin, cât și cu Zelenski.
El nu a oferit un calendar pentru o astfel de întâlnire și a spus că Rusia se va confrunta cu consecințe dacă Putin nu va fi de acord să oprească războiul.
Zelenski a avertizat, din Europa, că Trump nu ar trebui să negocieze vreun mare acord de pace, în Alaska.
„Sperăm că subiectul central al întâlnirii [Trump-Putin] va fi un armistițiu. Un armistițiu imediat”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă la Berlin, după apel, la care a participat alături de Merz.
Discuțiile dintre Trump și Putin au ca scop găsirea unei căi pentru a pune capăt conflictului, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Trump a declarat că ambele părți vor trebui să facă „schimb de teritorii” pentru a pune capăt luptelor intense care au costat zeci de mii de vieți de ambele părți și au strămutat milioane de ucraineni.
Dar miercuri, Trump nu a mai vorbit despre asemenea schimburi.
Mulți comentatori cred că, totuși, Washingtonul pregătește Kievul și Moscova pentru compromisuri majore pentru a pune capăt războiului, vicepreședintele american JD Vance avertizând că orice acord de pace va lăsa probabil ambele părți „nemulțumite”.
Însă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Trump a fost „foarte clar” în discuția telefonică din 13 august când a spus că dorește să obțină un armistițiu la summit și că „chestiunile teritoriale legate de Ucraina vor fi negociate doar de președintele ucrainean”.
Trump va „căuta, de asemenea, o viitoare întâlnire trilaterală” care să-l implice pe Zelenski, a declarat Macron.
„În prezent, nu există aranjamente serioase de schimb de teritorii pe masă. Cred că acesta este un punct foarte important în acest sens”, a adăugat el.
„Trump și-a apropiat gândirea de a europenilor” (analist)
Dacă insistența lui Trump de a implica Ucraina va fi confirmată, acest lucru ar ajuta la diminuarea temerilor Ucrainei și ale aliaților săi că liderii celor două superputeri ar putea ajunge la un acord care să trădeze interesele de securitate ale Europei și Ucrainei și să propună Moscovei cedarea teritoriului ucrainean.
„Gândirea lui Trump este aparent mai apropiată de cea a europenilor decât se temeau inițial unii”, a declarat un oficial european pentru Europa Liberă (RFE/RL) după discuția telefonică a lui Trump cu liderii europeni și cu Volodimir Zelenski.
Rusia a tratat în mod constant ideea unei întâlniri cu Zelenski ca inutilă, sugerând că aceasta ar trebui să aibă loc doar după ce părțile sunt aproape de semnarea unui acord de pace, nu doar a unui acord de încetare a focului.
Acel moment pare îndepărtat, având în vedere prăpastia uriașă dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei, care persistă în privința mai multor probleme majore, inclusiv teritoriale și de securitate, în ciuda a trei runde de discuții în Turcia care au avut loc la mijlocul lunii mai.
Discuțiile au loc într-un moment crucial, Trump fiind din ce în ce mai frustrat de Putin și de faptul că președintele rus nu dă semne că ar ceda cerințelor sale maximaliste. Trump și Putin au avut șase convorbiri telefonice, iar trimisul principal al Casei Albe, Steve Witkoff, a călătorit la Moscova de cel puțin trei ori.
Decizia de a se întâlni față în față cu Putin – lucru pe care predecesorul lui Trump, Joe Biden, a refuzat să-l facă după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina – reflectă convingerea lui Trump că relația sa cu liderul rus va duce la un acord de pace durabil.
Articol scris cu contribuția lui Rikard Jozwiak, preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
