„Este o zi istorică”, a spus președintele lituanian Gitanas Nausėda după întâlnirea cu Merz și ceremonia de inaugurare din Piața Catedralei de la Vilnius. „Este o zi a încrederii, responsabilității și acțiunii”, a mai spus Nauseda, a cărui țară se învecinează atât cu enclava rusă Kaliningrad, dar și cu Republica Belarus aliată cu Rusia.
Germania are trupe în Lituania încă din 2017, dar staționarea pe termen lung a trupelor germane în țara baltică este o premieră de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Cancelarul Merz, care și-a început mandatul luna aceasta cu promisiunea că Germania va investi mai mult în apărare, a spus la Vilnius că Germania vrea să transmită un semnal și aliaților săi: „Să investim cu determinare în propria noastră securitate”. „Securitatea aliaților noștri baltici este și securitatea noastră”, a mai spus cancelarul conservator.
La inaugurarea Brigăzii 45 de blindate „Lietuva” a armatei germane, la Vilnius, 22 mai 2025
Cea mai puternică armată convențională din Europa
Brigada 45 Blindată a Germaniei în Lituania urmează să atingă efectivul complet de circa 5.000 de soldați până la sfârșitul anului 2027, cu baze la Rukla și Rudninkai. O unitate de avangardă a început activitățile de organizare cu puțin peste un an în urmă, fiind extinsă toamna trecută la un „stat major de activare” cu aproximativ 250 de membri.
Această desfășurare se înscrie în efortul general al Germaniei de a-și consolida capacitatea militară, după ani de neglijare, țările europene din NATO văzându-se acum nevoite să-și mărească bugetele de apărare din cauza agresiunii ruse în Ucraina și a presiunilor venite din partea Washingtonului.
Fiind primul cancelar al Germaniei care și-a făcut personal serviciul militar în armata germană, sau Bundeswehr, Merz a repetat la Vilnius o declarație de săptămâna trecută din parlamentul de la Berlin că guvernul său are scopul să asigure toată finanțarea necesară pentru ca Bundeswehr-ul să devină cea mai puternică armată convențională din Europa.
La scurt timp după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina în 2022, fostul cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, s-a angajat să crească cheltuielile de apărare ale Germaniei până la 2% din PIB, obiectivul actual al NATO, și a anunțat înființarea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei.
Germania a atins pragul propus cu ajutorul acelui fond, dar el va fi epuizat în 2027. Chiar înainte de preluarea mandatului, actuala coaliție de guvernare a promovat în parlament un plan pentru a permite creșterea cheltuielilor militare, relaxând regulile stricte privind îndatorarea publică.
Un tanc german, la inaugurarea Brigăzii 45 de blindate „Lietuva" în Vilnius, pe 22 mai 2025
Lituania va aloca peste 5% din PIB pentru apărare
Lituania a anunțat în ianuarie că își va majora cheltuielile de apărare la 5–6% din PIB începând cu anul viitor, de la puțin peste 3% în prezent. Astfel, țara baltică a devenit primul stat NATO care s-a angajat să atingă ținta de 5% cerută de președintele american Donald Trump.
Un plan în curs de elaborare prevede ca toți aliații din NATO să își propună să aloce 3,5% din PIB pentru apărare până în 2032, plus încă 1,5% pentru infrastructură cu potențial militar, cum ar fi drumuri, poduri, aeroporturi și porturi maritime.
Merz a declarat în Lituania că aceste cifre i se par „rezonabile și realizabile, cel puțin în intervalul de timp stabilit până în 2032”.
În ce privește agresiunea rusă din Ucraina, Merz, s-a implicat activ în eforturile diplomatice de a obține un armistițiu, și-a explicat încă o dată poziție, la Vilnius, spunând: „Susținem ferm Ucraina, dar acționăm și uniți ca europeni și, ori de câte ori este posibil, jucăm în echipă cu Statele Unite”.
După AFP și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te