„Echipajul unei aeronave aflate în faza de apropiere pentru aterizare pe pista 08R a Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti a raportat controlorilor de trafic aerian prezenţa unei drone civile de mici dimensiuni în spaţiul aerian din apropierea pistei. Aeronava a aterizat în siguranţă”, a transmis, într-un comunicat, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).
Ca măsură de precauție, aterizările au fost oprite pentru o scurtă perioadă, iar avioanele care se aflau deja în apropiere au fost redirecționate și au aterizat pe o pistă alternativă.
Potrivit Boarding Pass, piloții unui avion Turkish Airlines, care tocmai ateriza, au fost primii care au alertat turnul de control despre prezența dronei.
Ulterior, un zbor British Airways care venea de la Londra a fost instruit să abandoneze manevra inițială de aterizare.
În total, nouă aparate de zbor, printre care și unul aparținând forțelor armate ale României, au fost nevoite să utilizeze pista alternativă, care este de obicei rezervată pentru decolări.
Procesul normal de aterizare pe pista inițială a fost reluat după aproximativ 40 de minute de la momentul semnalării dronei.
- Te-ar putea interesa și: „Nu priviți în sus”. Avioane de vânătoare rusești deasupra Estoniei
Datele disponibile sugerează că dispozitivul zburător se afla în exteriorul zonei aeroportuare, mai exact în regiunea dintre șoseaua DN1 și localitatea Buftea.
CNAB a avertizat că ridicarea dronelor în apropierea aeroporturilor civile și militare este strict interzisă.
Un eveniment asemănător s-a produs vineri, 19 septembrie, potrivit News.ro, când o dronă civilă de mici dimensiuni a fost observată de echipajul unei aeronave în apropierea Aeroportului Internațional „Henri Coandă”.
Compania Națională Aeroporturi București a transmis atunci că prezența dronei a fost semnalată la circa 3,5 kilometri de aeroport.
Incidentele din Norvegia și Danemarca
Ultimele incidente cu drone din România vin la o săptămână după cazuri similare ce au avut loc în Norvegia și Danemarca.
Pe 22 septembrie, cele mai aglomerate două aeroporturi din Scandinavia, cele din Oslo și Copenhaga, și-au suspendat activitatea pentru câteva ore, după ce trei drone au fost observate în cerul Danemarcei, iar alte două – în Norvegia.
Potrivit relatărilor martorilor oculari, drone au fost văzute și deasupra Suediei.
După trei zile, autoritățile din Danemarca au raportat alte incidente cu drone la patru aeroporturi. Ca urmare, a fost închisă temporar aerogara din Aalborg, una din cele mai mari din țară, folosită atât pentru zboruri comerciale, cât și militare.
Autoritățile norvegiene și daneze nu au stabilit încă o legătură între cele două incidente. Investigațiile continuă, inclusiv în cooperare cu autorități din alte țări, pentru a clarifica scopul acestor zboruri și identitatea celor responsabili.
Autoritățile daneze au sugerat o posibilă legătură cu presupuse incursiuni rusești cu drone în Europa.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca a negat orice implicare a țării sale în incidentul de la Copenhaga, catalogând acuzațiile drept nefondate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dronele de la Copenhaga fac parte dintr-un „model de contestare persistentă la granițele noastre”.
UE accelerează proiectul zidului anti-drone
Miniștrii Apărării de pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO au convenit în discuții comune, pe 27 septembrie, să dezvolte cât mai rapid un zid anti-drone de-a lungul granițelor cu Rusia și Ucraina, pentru a putea detecta și intercepta dronele care violează spațiul aerian al țărilor UE și NATO.
La discuțiile desfășurate în sistem videoconferință, coordonate de comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, au participat miniștri Apărării din aproximativ zece țări, între care și ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu.
„Rusia testează UE și NATO, iar răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit și imediat”, a declarat comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, citat de agenția AP.
Discuțiile vin după ce Polonia și apoi Estonia au raportat recent încălcări grave a spațiului aerian al NATO de către Rusia.
Comisarul european a mai spus că realizarea scutului anti-drone ar putea dura aproximativ un an și că reprezentanții țărilor se vor întâlni în scurt timp pentru a întocmi „o foaie de parcurs conceptuală și tehnică detaliată” privind pașii necesari. Prioritatea inițială va fi un „sistem de detectare eficient”, a spus el.
Subiectul zidului anti-drone ar urma să fie discutat la nivel de lideri UE la un summit care va avea loc la Copenhaga și ulterior la Bruxelles.
Articol scris cu informații de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te