Incidentul, conform evaluărilor experților, a fost cea mai gravă încălcare a spațiului aerian al NATO de către Rusia din ultimii ani.
După cum arată harta publicată de ministerul apărării, avioanele rusești MiG au parcurs aproximativ 170 de kilometri, apoi s-au întors în spațiul aerian internațional. Pentru a le intercepta, au fost ridicate avioane italiene F-35, care staționează la aerodromul Emari și, în cadrul misiunilor NATO, patrulează pe rând, împreună cu forțele aeriene ale altor țări, spațiul aerian al țărilor baltice.
Ministerul Apărării al Rusiei respinge acuzațiile, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „piloții ruși acționează întotdeauna corect în ceea ce privește regulile internaționale de zbor”. O declarație similară a fost făcută și de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului estonian, Marko Mihkelson, a calificat această declarație drept minciună.
Imediat după incident, Estonia a solicitat activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care permite consultarea cu aliații. În declarația finală a reuniunii Consiliului Alianței se menționează că NATO va utiliza toate mijloacele militare și non-militare necesare, în conformitate cu dreptul internațional, pentru autoapărare și pentru a descuraja toate amenințările din orice direcție. Documentul subliniază că este vorba despre posibila doborâre nu numai a dronelor, ci și a avioanelor rusești.
Marko Mihkelson, membru al parlamentului estonian, a cerut doborârea avioanelor rusești, așa cum a făcut Turcia acum 10 ani. Atunci, un avion rus Su-24, care s-a aflat în spațiul aerian al Turciei timp de 17 secunde, a fost doborât de un avion turcesc F-16.
Ideea a fost susținută și de ministrul apărării din Lituania, Dovilė Šakalienė, și de președintele Cehiei, Petr Pavel. „Ei [rușii] ne testează capacitatea de rezistență și voința de a ne apăra. Cred că trebuie să fim extrem de hotărâți și să reacționăm adecvat în cazul unor încălcări repetate, inclusiv prin mijloace militare. Rusia va înțelege foarte repede că a făcut o greșeală și a depășit limitele acceptabile. Din păcate, ne aflăm la limita unui conflict, dar nu putem ceda în fața răului”, a declarat Pavel.
De asemenea, Estonia și-a exprimat disponibilitatea de a amplasa pe teritoriul său avioane de vânătoare britanice F-35, capabile să transporte arme nucleare. Parlamentul Lituaniei, la rândul său, a simplificat în unanimitate procedura de doborâre a dronelor deasupra teritoriului său.
Președintele SUA, Donald Trump, în cadrul recentei sale întâlniri cu liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a răspuns afirmativ la întrebarea unei jurnaliste dacă țările NATO ar trebui să doboare avioanele rusești în cazul încălcării spațiului lor aerian.
Întâmplări neîntâmplătoare. Ar fi putut intra avioanele rusești în Estonia din greșeală?
Bloggerul rus pro-război FighterBomber a calificat incidentul drept o întâmplare. El a remarcat că în această zonă îngustă, frontierele aeriene ale țărilor sunt încălcate în mod constant, deși a adăugat că „trebuie să te străduiești foarte mult” pentru a pierde locația a trei avioane timp de 12 minute.
În general, cazurile de încălcare a spațiului aerian al diferitelor țări NATO de către Rusia nu sunt rare în ultimii ani. Estonia însăși recunoaște că acesta este deja al patrulea caz din 2025.
În ziua în care a izbucnit războiul din Ucraina, pe 24 februarie 2022, un avion militar ucrainean Su-27, confruntat cu probleme tehnice, a intrat în spațiul aerian românesc.
O săptămână mai târziu, patru avioane rusești au încălcat spațiul aerian al Suediei.
A existat și un episod misterios pe 10 martie 2022, cu prăbușirea unei drone Tu-141 „Strij” în Zagreb, capitala Croației. Atunci, o dronă neidentificată a survolat România, Ungaria și s-a prăbușit la 50 de metri de un cămin studențesc din capitala Croației. Cine a lansat drona de producție sovietică a rămas un mister: Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc, iar cele trei țări NATO peste care a zburat drona au secretizat informațiile despre incident, deși ministrul apărării croat, Mario Banović, a spus că știe cine a lansat-o, dar refuzat să dea detalii.
Ulterior, incidentele s-au repetat periodic, în fiecare an, dar în 2025 au devenit mult mai frecvente. Potrivit calculelor voluntarilor, care cel mai probabil nu includ toate cazurile, numai într-un an incomplet au fost înregistrate 12 încălcări ale spațiului aerian al țărilor NATO de către Rusia (uneori, de către Ucraina), față de șapte cazuri în 2024.
De exemplu, în februarie 2025, un avion rus Su-24 a rămas mai mult de un minut în spațiul aerian polonez, iar în aprilie, spațiul aerian al Poloniei fusese deja încălcat de un elicopter militar. În alte trei cazuri, anul acesta, Rusia a încălcat spațiul aerian al Norvegiei, a declarat guvernul de la Oslo.
Încălcarea spațiului aerian estonian se distinge însă de celelalte prin durata sa. „În trecut, aceste zboruri au fost sursa unor încălcări constante ale spațiului aerian deasupra acelorași insule estoniene, dar nu-mi amintesc ca încălcarea să fi durat atât de mult”, remarcă cercetătorul RAND Samuel Charap.
NATO a cerut avioanelor rusești să-și schimbe cursul, dar acestea nu au făcut acest lucru până la ieșirea din Golful Finlandei...
Într-adevăr, așa cum spune FighterBomber, în zona presupusei încălcări, coridorul dintre frontierele aeriene ale celor două țări – Estonia și Finlanda – este de numai 10 kilometri, , astfel încât o încălcare accidentală nu pare imposibilă, cu atât mai mult cu cât în această regiune se desfășoară în permanență operațiuni intense de luptă electronică, observă analistul militar John Helin de la proiectul de informații din surse deschise Black Bird Group.
Totodată, analistul crede că, în acest caz concret, este puțin probabil ca incidentul să fi fost accidental, având în vedere actualele tensiuni în relațiile dintre NATO și Rusia, precum și încălcările anterioare ale spațiului aerian al țărilor din Alianța Nord-Atlantică.
„Deși astfel de incidente se întâmplă din când în când, de obicei, acestea sunt încălcări minore, care durează cel mult câteva minute. În acest caz însă, avioanele rusești au zburat în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute și au parcurs cam 200 de kilometri, iar adâncimea incursiunii a fost de până la 10 kilometri. Din câte înțeleg, NATO a cerut avioanelor rusești să-și schimbe cursul, dar acestea nu au făcut acest lucru până la ieșirea din Golful Finlandei, în zona insulei estoniene Hiiumaa”, spune el. „Având în vedere recentele lansări de drone în Polonia și alte provocări din partea Rusiei, este greu de crezut că incidentul de vineri a fost o greșeală inofensivă”.
Drone deasupra unor țări NATO
Prin „lansările recente de drone în Polonia și alte provocări”, Helin se referă la cazurile tot mai frecvente din ultima perioadă, când drone rusești au pătruns pe teritoriul unor state membre NATO în timpul atacurilor asupra Ucrainei.
Numai în ultimele luni, dronele rusești au fost observate de două ori (1, 2) deasupra României, de două ori deasupra Lituaniei și de trei ori deasupra Poloniei: ultimul caz a fost cel mai mediatizat. Nu mai puțin de 19 drone ar fi putut pătrunde pe teritoriul Poloniei, și chiar dacă au fost trimise avioane de vânătoare pentru a le doborî, unele dintre ele au parcurs distanțe de până la 250 de kilometri: una dintre drone a căzut în apropiere de Gdansk, alta a ajuns aproape de Varșovia, iar încă două au ajuns la Lodz.
NATO s-a limitat la activarea aceluiași articol 4 privind consultările, fără să fi găsit un motiv pentru a invoca articolul 5 privind asistența militară și non-militară acordată unui stat membru care a fost atacat. Ulterior, premierul polonez Donald Tusk a declarat că în dronele doborâte nu s-au găsit explozibili. Judecând după fotografiile publicate ale dronelor prăbușite, nici nu ar fi trebuit să existe: acestea sunt drone-momeală „Gerbera”, pe care Rusia le folosește ca ținte false pentru a suprasolicita sistemul ucrainean de apărare aeriană.
Și ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a făcut o declarație la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU. „Am doar o singură rugăminte către guvernul rus: dacă o altă rachetă sau o altă aeronavă intră în spațiul nostru fără permisiune, deliberat sau din greșeală, și este doborâtă, iar epava cade pe teritoriul NATO, vă rog să nu veniți aici să vă plângeți de asta. Ați fost avertizați”, a spus el.
După incidentele din Polonia și Estonia, drone necunoscute au apărut și în spațiul aerian al Norvegiei și Danemarcei. Drept urmare, cele mai aglomerate două aeroporturi din Scandinavia, cele din Oslo și Copenhaga, și-au suspendat activitatea pentru câteva ore. Trei drone au fost observate în cerul Danemarcei, iar alte două – în Norvegia. Reprezentanta poliției municipale norvegiene, Annette Ostenfeldt, a declarata jurnaliștilor că nu știe dacă dronele erau militare sau civile, dar a menționat că „sunt în mod evident mai mari decât dronele pe care le poate achiziționa un civil”.
Ulterior, însă, s-a aflat că poliția norvegiană a reținut un cuplu în vârstă din Singapore pentru lansarea dronelor care a precedat închiderea aeroportului din Oslo. Motivele lor sunt necunoscute, dar în acest caz este vorba de „persoane civile”, a căror implicare a fost de fapt respinsă de Ostenfeldt.
Potrivit relatărilor martorilor oculari, drone au fost văzute și deasupra Suediei.
„Am ajuns la concluzia că a fost, cum am spune noi, un operator experimentat”, a declarat marți jurnaliștilor șeful poliției daneze, Jens Jespersen. „Este o persoană care are capacitatea, dorința și instrumentele necesare pentru a demonstra acest lucru”.
El a menționat că este prea devreme să se spună dacă cele două incidente au vreo legătură între ele. Poliția nu a comentat nici declarația lui Volodimir Zelenski că Rusia se află în spatele acestor încălcări.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că incidentul cu UAV-ul de la aeroportul din Copenhaga a fost cel mai grav atac asupra infrastructurii daneze din toate timpurile.
Implicarea Federației Ruse în acest incident nu a fost însă confirmată, iar Rusia respinge acuzațiile. În același timp, se cunosc cazuri în care drone au fost lansate și de pe navele civile ale așa-numitei „flote fantomă” rusești. De exemplu, pe 17 mai 2025, o navă de patrulare germană din Marea Nordului a observat că în jurul navei de marfă rusești „Lauga” zburau șapte drone, care ulterior au început să urmărească și nava germană de patrulare. Când „Lauga” a ajuns în portul belgian Zeebrugge, vameșii nu au mai găsit nimic suspect la bord.
Helin atrage atenția asupra faptului că, pentru a-și justifica provocările, Rusia folosește în mod activ tactica negării plauzibile – un comportament prin care persoana sau persoanele care au comis o acțiune sau au dat un ordin își păstrează posibilitatea de a nega ulterior implicarea lor în respectiva acțiune, fără a risca să fie prinse cu minciuna.
Pentru prima dată în istoria recentă, Rusia a aplicat această tactică după doborârea uui avion Boeing deasupra regiunii Donețk din Ucraina, care efectua zborul MH17. Moscova a negat și continuă să nege orice implicare în acest incident, deși ancheta efectuată de BellingCat indică în mod clar că avionul de pasageri a fost doborât de un sistem rus de rachete antiaeriene „Buk”.
Expertul nu consideră acțiunile Rusiei ca fiind o pregătire pentru război cu țările NATO, ci mai degrabă provocări și teste de rezistență la adresa Alianței, evaluând reacția acesteia la anumite acțiuni.
„Negarea plauzibilă, așa cum se arată în exemplul FighterBomber, permite Rusiei să se joace cu narațiunile. Dacă NATO va reacționa dur, de exemplu, doborând avionul, Rusia poate declara că NATO este agresorul pentru că a doborât un avion din cauza unei erori de navigație inofensive; iar dacă NATO nu va întreprinde nicio acțiune, Rusia va putea pune în evidență slăbiciunea NATO”, explică el.
Să doboare sau să nu doboare? Care ar putea fi reacția NATO?
În ciuda declarațiilor răsunătoare ale politicienilor occidentali, Helin consideră că NATO nu va doborî avioanele rusești, în cazul unor incidente repetate, fără „un consens larg între țările membre”.
El remarcă însă că situația s-ar putea schimba dacă încălcarea spațiului aerian va fi și mai gravă sau dacă spațiul aerian al NATO va fi utilizat de Rusia pentru operațiuni aeriene directe împotriva Ucrainei.
De fapt, astfel de cazuri au existat deja: pe 3 septembrie, două drone rusești au pătruns pe teritoriul Poloniei, au rămas acolo o perioadă de timp și au zburat în Ucraina. Comandamentul polonez a raportat că „încălcările au fost ținute sub control, iar dronele au părăsit spațiul aerian al Poloniei fără a provoca niciun prejudiciu”.
Helin consideră că mulți membri NATO, în special SUA, nu îndrăznesc să ia măsuri ce ar putea fi interpretate ca o escaladare a conflictului cu Rusia, de aceea „este greu, dar nu imposibil de imaginat” că actuala administrație americană ar putea lua astfel de măsuri ca reacție imediată.
Articol preluat de la Radio Svoboda, Serviciul rusesc al RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
