Serviciul de securitate și informații al Cehiei a promis că va face o investigație. Dar nu numai companiile ce produc bunuri cu dublă utilizare și posibil încalcă sancțiunile pot contribui la continuarea războiului de către Rusia. Unele firme europene continuă să vândă produsele lor în teritoriile ocupate și, astfel, legitimează invazia Rusiei în Ucraina, spun experții.
Jurnaliștii de investigație cehi au descoperit că o mare companie producătoare de articole de papetărie, Koh-i-Noor Hardtmuth – prin intermediul unui reprezentant comercial rus (OOO KOH-I-NOOR HARDTMUTH RUS) – își vinde produsele în teritoriile ocupate – în Crimeea anexată și teritoriile din Donbas controlate de Rusia, în special la Ialta și Donețk.
Un jurnalist de la publicația pagenotfound.cz s-a adresat filialei ruse a companiei cu rugămintea de a-l ajuta să deschidă un magazin în Crimeea ocupată, primind în schimb informații detaliate, sfaturi și o ofertă pentru promovarea magazinului. În același timp, compania cehă Koh-i-Noor nu are filiale în teritoriile ucrainene ocupate, ci furnizează produsele sale doar către cinci companii rusești cu sediul în Voronej, Moscova, Reazan și Sankt Petersburg.
Rețeaua de distribuitori ai companiei în Rusia numără zeci de puncte de vânzare – pe site-ul firmei este publicată o hartă pe care sunt indicate magazinele în care se pot găsi produsele Koh-i-noor. Pe această hartă nu există niciun punct de vânzare în teritoriile ocupate, însă, în realitate, jurnaliștii au reușit să descopere puncte de vânzare cu articole de papetărie cehești în Donețk și Ialta. Compania neagă că ar fi vorba de magazine proprii, dar nu explică cum ajung produsele Koh-i-Noor în teritoriile ocupate.
Harta magazinelor Koh-i-noor din Rusia. Captură de ecran de pe site-ul companiei.
Deși articolele de papetărie nu sunt în mod oficial interzise la export în Rusia și nu fac obiectul sancțiunilor, multe companii occidentale care comercializează bunuri care nu sunt vizate de sancțiuni au părăsit piața rusă după 24 februarie 2022, fie din motive de ordin etic, fie răspunzând apelurilor activiștilor de a nu sprijini economia rusă în timpul războiului, chiar dacă este vorba de produse destinate consumatorilor obișnuiți și nu fabricilor militare.
În opinia lui Pavel Havlíček, de la Asociația pentru afaceri internaționale de la Praga, după anexarea Crimeei în 2014, țările occidentale urmăresc în mod sistematic „izolarea” teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia. Orice prezență a unei companii europene sporește legitimitatea administrației ruse și subminează eficacitatea sancțiunilor internaționale, spune el. De asemenea, Havlíček a atras atenția asupra faptului că noua legislație europeană introduce răspunderea penală directă pentru eludarea sancțiunilor.
În iulie, Școala de Economie din Kiev a publicat un nou raport statistic privind retragerea companiilor internaționale de pe piața rusă. Este vorba despre 503 firme care și-au vândut sau lichidat afacerile în Rusia. Însă, acest număr reprezintă mai puțin de jumătate (cca 45%) din firmele internaționale care își desfășurau activitatea în Rusia la momentul începerii invaziei în Ucraina. Aproape 55% din acestea (în număr de 2.322 companii internaționale) nu au părăsit încă piața rusă.
Printre cei care s-au retras definitiv de pe piața rusă, în ultima perioadă, sunt și companii mari, cum ar fi retailerul suedez de îmbrăcăminte H&M, conglomeratul japonez de echipamente electrice Toshiba și concernul austriac de siderurgie și tehnologie Voestalpine – toate aceste firme și-au lichidat entitățile juridice din Rusia în luna mai sau iunie a acestui an. În plus, în ultimele luni, cinci mari companii și-au vândut afacerile din Rusia: furnizorul britanic de energie electrică Aggreko, marca germană de vopsele și lacuri Caparol, lanțul hotelier canadian Four Seasons Hotels, compania germană Muehlhan, specializată în protecția suprafețelor industriale, și firma finlandeză Purmo Group, producător de sisteme de climatizare pentru încăperi.
Your browser doesn’t support HTML5
Berea cehă continuă să fie exportată în Rusia. De vină ar fi intermediarii
Pe această listă nu figurează compania cehă Koh-i-Noor, deși unul din membrii consiliului de administrație al acesteia, Vlastislav Bříza, fiul proprietarului firmei, apare frecvent în mass-media în calitate de analist în domeniul securității și se pronunță în favoarea Ucrainei care se opune agresiunii ruse. Tatăl său, care se numește tot Vlastislav, a declarat presei în 2015, după anexarea Crimeei, că agresiunea Rusiei în Ucraina va avea un impact negativ asupra afacerilor sale și că intenționează să limiteze treptat vânzările în Rusia.
Cu toate acestea, compania cehă nu intenționa să se retragă complet de pe piața rusă: „Imaginați-vă că pierdeți brusc întreaga piață rusă, unde aveți o afacere stabilă. Un astfel de eveniment vă schimbă complet întreaga economie”, declara Vlastislav Bříza într-un interviu acordat publicației cehe Reportér după începerea conflictului din Donbas, în urmă cu mai bine de zece ani. Bříza spunea atunci că o cincime din producția Koh-i-Noor se vinde în Rusia. După Germania și SUA, aceasta era a treia piață de desfacere ca mărime. De atunci, potrivit reprezentantului companiei Jan Kubát, „partea de producție a afacerii a fost redusă, iar cea comercială s-a restrâns la o singură entitate. Ceea ce a rămas continuă să funcționeze în regim limitat, în conformitate cu toate legile și sancțiunile în vigoare”.
Comentarii vagi au primit jurnaliștii cehi și de la compania Metro AG, al cărei pachet majoritar de acțiuni a fost achiziționat recent de un alt antreprenor ceh, Daniel Křetinský. Compania deține rețeaua de supermarketuri Metro, inclusiv în Rusia. În ultimii doi ani, conform datelor disponibile, compania a investit în Rusia peste 25 de milioane de dolari. Este mult mai puțin decât în alte regiuni (de exemplu, în Germania, investițiile în filiale au fost de aproape cinci ori mai mari), dar acest lucru arată că Metro AG continuă să-și dezvolte afacerea în Rusia, în ciuda războiului din Ucraina.
Acum doi ani, când pachetul lui Křetinský era minoritar, iar războiul din Ucraina deja începuse, reprezentanții companiei sale afirmau că nu pot influența decizia de a se retrage de pe piața rusă. Acum, când pachetul miliardarului ceh în cadrul companiei a ajuns la 64%, reprezentanții săi tot nu răspund direct la întrebarea privind operațiunile din Rusia.
Anul trecut, corporația a câștigat aproximativ 34 de miliarde de euro, iar pierderea pieței ruse nu reprezintă o problemă semnificativă pentru ea.
Metro AG nu este singura corporație care și-a continuat activitatea în Rusia după începerea războiului. Printre marile companii se numără, de exemplu, lanțul comercial Globus, banca Raiffeisenbank sau lanțul de magazine de îmbrăcăminte New Yorker. În Rusia rămân și unele firme cehe. Produsele lor ajung pe piața rusă prin intermediul filialelor. Cu toate acestea, chiar și la trei ani după începutul invaziei rusești în Ucraina, unele mărci internaționale continuă să părăsească Rusia. Dacă o companie nu a plecat imediat, ca reacție la începutul războiului, asta nu înseamnă că va rămâne în Rusia pentru totdeauna.
Sancțiunile nu vor opri tancurile, dar creează probleme Rusiei...
Karel Svoboda, de la Institutul de Studii Internaționale al Universității Caroline din Praga, spune într-un interviu pentru ziarul České Noviny că în fiecare țară europeană sunt firme care încearcă să ocolească sancțiunile impuse după începutul războiului. „Dacă ne uităm la țări precum Turcia sau, de exemplu, Kârgâzstan, alte țări din această regiune, după 2022 nivelul importurilor lor a crescut „miraculos”. Statisticile actuale diferă radical de situația anterioară”. Expertul atrage atenția asupra faptului că „între Rusia și Kazahstan există un spațiu economic unic, în care circulația mărfurilor se realizează printr-o procedură simplificată. Kazahstanul susține că nimic nu iese din țara lor către Rusia, că supraveghează acest lucru și așa mai departe, dar realitatea este, desigur, alta. Ei nu vor lichida în mod deliberat propriile companii. Trebuie să înțelegem că, dacă te afli în Asia Centrală, ai doi parteneri principali: China și Rusia, cu care încerci să menții un echilibru în relații”. Potrivit Karel Svoboda, Rusia este de acord să plătească pentru eludarea sancțiunilor, iar acest lucru face ca orice marfă sancționată să devină mult mai scumpă: „Sancțiunile nu vor opri tancurile, dar creează probleme Rusiei, deoarece aceasta trebuie să caute modalități de a importa echipamente din alte țări”.
Sunt numai câțiva zeci de experți de partea statului, împotriva a sute de companii care încearcă să-și exporte mărfurile în Rusia...
Potrivit lui, canalele folosite pentru a ocoli sancțiunile pot fi depistate, dar pentru asta e nevoie de un aparat birocratic foarte mare. Despre lipsa de personal pentru a urmări încălcarea sancțiunilor vorbește și Serviciul de Securitate și Informații din Cehia. Reprezentantul serviciului, Ladislav Šticha, afirmă că nu există nici mijloacele, nici personalul necesar pentru combaterea exportului de mărfuri interzise: „Acest domeniu necesită din ce în ce mai multe resurse financiare și umane. În prezent, nu sunt suficiente nici una, nici alta. Sunt numai câțiva zeci de experți acționează de partea statului împotriva a sute de companii care încearcă să-și exporte mărfurile în Rusia”, spune el. În același timp, Šticha a afirmat că exportul direct de produse cu dublă utilizare din Republica Cehă în Rusia, ocolind sancțiunile, este imposibil, deoarece companiile sunt obligate să obțină o licență fără de care astfel de mărfuri nu ar putea să treacă granița. Cu alte cuvinte, în cazul companiilor cehe menționate de Zelenski, poate fi vorba de reexport sau de produse livrate înainte de 2022 și care au ajuns în Rusia după această dată din alte țări.
Printre produsele cu dublă utilizare se numără cel mai adesea utilajele de prelucrare, pe care Rusia le achiziționa și din Cehia înainte de începutul războiului din Ucraina, substanțele chimice, precum și software-ul cu inteligență artificială încorporată.
Articol publicat inițial de Radio Svoboda.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te