Remarcile ministrului de finanțe american au fost publicate chiar în timp ce președintele SUA, Donald Trump, se pregătea să discute prin video despre efortul său de pace în Ucraina cu mai mulți lideri europeni miercuri, 13 august.
„El (Trump) îi va spune limpede președintelui Putin că toate opțiunile sunt pe masă", a declarat Bessent într-un interviu acordat Bloomberg Television.
Bessent a mai spus că pentru a impune sancțiuni, dacă va fi cazul, Trump va avea nevoie de ajutorul europenilor, pentru „mai multă presiune” asupra Moscovei.
Trump nu a impus sancțiuni noi Rusiei de când s-a reinstalat la Casa Albă la începutul anului curent, preferând să avanseze un scenariu în care el rezolvă războiul prin discuții cu omologul său rus, Vladimir Putin, pe care ar urma să-l întâlnească vineri la o bază militară de lângă Anchorage, în Alaska.
„La sfârșitul întâlnirii, probabil în primele două minute, voi ști exact dacă se poate ajunge la un acord sau nu”, a declarat Trump luni.
Înaintea discuțiilor cu europenii de miercuri, Trump a spus că ei sunt „oameni minunați” care vor un acord de pace în Ucraina, ca și el.
În schimb, Trump a tunat și a fulgerat, tot cam atunci, împotriva „presei nedrepte” și a unor foști membri ai primei sale administrații, ca fostul consilier de securitate John Bolton, numit „un om foarte prost”, care spune că Putin l-a dus de nas pe Trump.
„Ce vrea să însemne asta? (...) Noi câștigăm PE TOATĂ LINIA”, a asigurat Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social.
Merz: „Sunt speranțe de pace în Ucraina”
Cu doar două zile înaintea summitului, europenii s-au străduit la o reuniune de urgență, coordonată de la Berlin, miercuri, să se asigure că, odată ce nu au fost invitați în Alaska, Trump le va promova interesele la discuțiile cu Putin.
La discuțiile organizate de cancelarul german Friedrich Merz, căruia i s-a alăturat fizic la Cancelaria din Berlin președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au fost prezenți virtual lideri din Finlanda, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, ai Uniunii Europene și NATO.
Discuțiile dintre europeni au fost urmate de o teleconferință cu președintele SUA Donald Trump și vicepreședintele american JD Vance, cei care l-au dat practic afară pe Zelenski de la Casa Albă după una din cele mai tensionate întâlniri la vârf televizate vreodată în direct, în februarie.
„Trebuie să se exercite presiuni asupra Rusiei în numele unei păci juste. Trebuie să învățăm din experiența Ucrainei și a partenerilor noștri pentru a preveni înșelăciunea din partea Rusiei”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare, miercuri, înainte să ajungă la Berlin.
El spusese mai devreme că dacă Kievul ar face Moscovei concesii teritoriale, rușii ar folosi teritoriile cedate pentru a lansa noi războaie.
Cancelarul Merz a declarat la rândul lui că scopul discuțiilor de miercuri este de a se asigura că Kievul și partenerii săi europeni sunt pe deplin implicați înaintea întâlnirii de vineri dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin în Alaska.
După teleconferința cu americanii, Zelenski a repetat, la o conferință de presă, că nu se poate face pace în Ucraina fără ca ucrainenii să fie - în primul rând - consultați.
Cancelarul Merz a spus, tot după convorbirea cu Trump, că „există speranțe de pace în Ucraina”.
Președintele francez Emmanuel Macron, la rândul lui, a spus presei că liderul american a dat asigurări că nu au avut loc discuții serioase, la niciun nivel, despre eventuale „schimburi de teritorii”. Macron a mai spus că pe Trump îl intersează în primul rând ca la summit să obțină de la Putin promisiunea unui armistițiu.
Rușii avansează în ritm record pe un mic segment, în est
Rusia a calificat drept „nesemnificative” consultările diplomatice europene cu Ucraina de miercuri.
„Considerăm că aceste consultări solicitate de europeni sunt nesemnificative din punct de vedere politic și practic”, a declarat Alexei Fadeev, purtătorul de cuvânt adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, la o conferință de presă, acuzând UE că „sabotează” eforturile SUA și Rusiei de a pune capăt conflictului.
Ofensiva Moscovei în estul Ucrainei a luat avânt, iar rușii au cucerit mai mult teritoriu miercuri, când atenția s-a mutat mai ales asupra frontului diplomatic în conflictul ucrainean.
Potrivit unei analize AFP a datelor de pe câmpul de luptă furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA, forțele ruse au înregistrat cea mai mare înaintare în Ucraina din ultimul an.
Interpretarea AFP a datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului a arătat că armata rusă a cucerit sau revendicat 110 kilometri pătrați pe 12 august, în plus față de ziua precedentă. A fost cea mai mare suprafață capturată într-o zi de la sfârșitul lunii mai 2024.
În ultimele luni, Moscova a avut nevoie, de obicei, de cinci sau șase zile pentru a avansa într-un astfel de ritm, dar în ultimele săptămâni avansul rușilor s-a accelerat, constată AFP.
Zelenski a recunoscut marți că trupele ruse au avansat cu până la 10 kilometri în apropierea orașului minier Dobropilia, din estul țării, dar a afirmat că Kievul le va „distruge” în curând.
Rusia, care deține în prezent controlul total sau parțial asupra a 19% din teritoriul Ucrainei, a declarat miercuri că a cucerit două sate din apropierea orașului Dobropilia.
Armata rusă a lansat cel puțin 49 de drone și două rachete balistice asupra Ucrainei în timpul nopții, au declarat tot miercuri forțele aeriene ucrainene.
Cel puțin trei persoane au fost ucise în atacurile cu artilerie și drone rusești asupra regiunii sudice Herson, potrivit oficialilor regionali.
În regiunea Donețk, autoritățile au anunțat că au evacuat 1.200 de persoane, dintre care 42 de copii, din zonele de front, începând de marți.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
