Maia Sandu cere acțiuni rapide privind noile amenințări globale: războiul Rusiei împotriva Europei și vulnerabilitățile lumii digitate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la ceremonia dedicată aniversării a 35-a de la fondarea Comisiei de la Veneția. 11 octombrie, 2025, Palazzo Ducale din Veneția, Italia

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a îndemnat Comisia de la Veneția să sprijine adaptarea democrațiilor la noile provocări ale lumii contemporane, avertizând - în discursul său dedicat aniversării a 35-a a Comisiei - că regimurile autoritare reacționează mai repede la schimbări decât democrațiile.

„Dacă regimurile autoritare învață mai repede decât se pot adapta democrațiile, vom pierde. Nu ne putem permite să fim mai lenți decât cei care vor să distrugă libertatea”, a declarat Maia Sandu, la ceremonia care a avut loc sâmbătă, 11 octombrie, la Palazzo Ducale din Veneția.

Șefa statului moldovean a subliniat nevoia de a consolida instrumentele juridice și instituționale pentru apărarea valorilor democratice „într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea”.

Potrivit președintei, aceste măsuri trebuie extinse și asupra mediului digital, unde rețelele sociale au o influență disproporționată asupra opiniei publice.

„Ele trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind moderarea conținutului și publicitatea politică”, a declarat Maia Sandu. Ea a adăugat că astfel „cetățenii vor recăpăta încrederea că democrația nu este o slăbiciune, ci o forță ce trebuie apărată zilnic prin participare, vigilență și curaj”.

Șefa statului a identificat două pericole majore pentru democrațiile europene: războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care se poate extinde în alte țări din Europa, și vulnerabilitățile lumii digitale, pentru care „cadrul juridic democratic nu este încă pregătit”. Ea a remarcat că amenințările actuale sunt mult mai complexe decât cele din anii ’90 sau 2000, când principalele riscuri erau oligarhii, corupția și instituțiile slabe.

„Astăzi, atacurile vizează însăși suveranitatea statelor și sunt însoțite de amenințări militare. Pentru Republica Moldova, care are o frontieră de peste 1.200 de kilometri cu Ucraina, războiul este, literalmente, la ușa noastră”, a spus președinta.

„Urna de vot a devenit ținta unui vast arsenal hibrid”

Maia Sandu a menționat că Rusia exploatează inclusiv deschiderea și transparența sistemelor democratice pentru a crea partide controlate din exterior. „Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte – șapte doar în ultimii trei ani –, toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, însă Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre ele a fost chiar lansată oficial la Moscova”, a precizat Sandu.

„Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale — oprită de curajul Ucrainei. Așa că a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre. Alegerile au devenit noua linie a frontului. Urna de vot a devenit ținta unui vast arsenal hibrid”, a spus Maia Sandu.

Ea a reamintit că, în pofida provocărilor – finanțări ilegale, inclusiv prin criptomonede, proteste plătite, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice – autoritățile de la Chișinău au reușit să asigure alegeri democratice.

„Moldovenii, sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă, și-au apărat dreptul de a alege. Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace”, a subliniat ea, menționând că acest rezultat reprezintă „o fereastră de oportunitate pentru consolidarea rezilienței și accelerarea integrării europene”.

În încheiere, Maia Sandu a făcut apel la Comisia de la Veneția să-și continue rolul de garant al statului de drept și să acționeze rapid pentru a adapta cadrul juridic la realitățile actuale.

„De 35 de ani, ați ajutat la construirea fundamentelor noastre democratice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră, astfel încât să protejeze libertatea în următorii 35. Apărarea democrației nu mai este un proiect național, ci unul colectiv”, a conchis președinta Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te