Experții militari cu care a vorbit Europa Liberă spun că, deși în linii generale proiectul este bun, acesta nu este realist și realizabil atâta timp cât alocațiile pentru apărare sunt sub 1% din PIB.
Proiectul Strategiei Militarea Republicii Moldova, propus de Ministerul Apărării, figurează pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, 8 octombrie, a Cabinetului de Miniștri de la Chișinău.
Bazată pe „o viziune exclusiv defensivă”, Strategia a fost elaborată pornind de la principiul de neutralitate a R. Moldova și aspirațiile țării de a deveni membru al UE, spun autorii.
Între altele, documentul conține noțiuni noi precum „reziliența militară” și conceptul de „rezistență națională”, care presupune mobilizarea „tuturor resurselor naționale”, inclusiv a populației, pentru „apărarea teritorială activă, lupta de gherilă”, menite să slăbească capacitatea de acțiune a inamicului.
Pe ce se va pune accentul
În următorii zece ani, elementul central va fi dezvoltarea „unei capacități credibile de apărare” a Armatei Naționale – principala componentă a Forțelor Armate. Aceasta se va baza pe „descurajare, reacție rapidă și rezistență” în fața amenințărilor și riscurilor militare, inclusiv hibride.
Un alt obiectiv va fi dezvoltarea propriei industrii naționale de apărare prin crearea parteneriatelor dintre companii locale și reprezentanți ai industriei internaționale de apărare.
Accent se va pune pe occidentalizarea armatei și trecerea la o nouă organizare a Forțelor Armate, în sensul creării unor structuri (unități) noi.
Structurile și forțele Inspectoratului General de Carabinieri al MAI vor continua să aibă un caracter dual: menținerea și asigurarea ordinii pe timp de pace și de atribuții specifice Forțelor Armate pe timp de asediu și război.
Cine vor fi partenerii armatei moldovene
Strategia Militară mai spune că va fi consolidată cooperarea militară cu partenerii externi, inclusiv cu țările vecine - România și Ucraina - și se va consolida cooperarea cu organizații internaționale, în special cu ONU, NATO și OSCE.
Se propune o participare mai largă a militarilor moldoveni în misiuni internaționale de menținere a păcii.
Strategia estimează că, până în 2035, R. Moldova își va moderniza complet Forțele Armate și se va integra „în arhitectura de securitate și apărare a UE”.
Peste zece ani, țara ar urma să-și crească semnificativ participarea în parteneriate strategice bilaterale, regionale și în misiuni internaționale, inclusiv ale NATO, ONU, OSCE.
Efectiv și alocații mai mari
Strategia Militară mai spune că una dintre priorități este creșterea treptată a efectivului: până la 10.500 către anul 2030 – 8.500 de militari și 2.000 de personal civil. Chiar și așa, R. Moldova va avea una dintre cele mai mici armate din Europa.
Potrivit experților, efectivul de militari trebuie majorat, în actualele condiții, până la circa 15.000 de unități. În prezent, armata moldoveană numără 8.500 de persoane, inclusiv 2.000 de civili.
Dacă va fi adoptat de Guvern, proiectul Strategiei Militare ar urma să ajungă în Parlament pentru a fi aprobat și pus în aplicare.
Principalele amenințări
Ca și Strategia de Apărare, Strategia Militară enumeră amenințările de natură militară, inclusiv o posibilă extindere a agresiunii militare ruse din Ucraina către R. Moldova.
Posibila extindere a teritoriilor ocupate de către Rusia reprezintă „o amenințare directă majoră asupra securității R. Moldova”, deoarece stabilirea „unui coridor terestru până la hotarele țării ar putea provoca presiuni politice și teritoriale adiționale”, se menționează în document.
Alte amenințări țin de „menținerea potențialului militar din regiunea transnistreană”, necontrolată de autoritățile constituționale, și de intensificarea atacurilor informaționale și a celor cibernetice, care au devenit deja o realitate cu care se confruntă R. Moldova.
În actualul mediu de securitate, riscul unei agresiuni militare convenționale directe asupra R. Moldova este considerat „de nivel mediu”, însă, în cazul materializării acestuia, impactul ar fi „unul de mare intensitate”, fiind necesară mobilizarea tuturor resurselor statului și implicarea întregii populații pentru apărarea națională.
Expert: o strategie neacoperită financiar
În prezent director al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, ex-secretarul general de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, a spus într-o discuție cu Europa Liberă că este de apreciat că documentul vine cu noțiuni noi cum ar fi „reziliența militară” și „rezistența militară”, în contextul în care există un război în vecinătate.
Fost reprezentant militar al R. Moldova la NATO și UE, Radu Burduja observă că strategia accentuează nevoia dezvoltării industriei naționale de apărare – un lucru benefic și pentru economia națională.
„De ce să importăm dacă, de pildă, cartușe putem produce la noi în țară. Am putea produce la noi, ba chiar și să exportăm, software pentru apărare cibernetică. Am putea produce cablaje și piese de schimb pentru tehnica militară”, spune expertul.
Cât privește structura de organizare a Forțelor Armate, Radu Burduja crede că ea trebuie să fie flexibilă și să se alinieze la evoluțiile și tehnologiile militare care se schimbă rapid. „Nucleul oricum va rămâne infanteria și brigăzile de infanterie”, apreciază expertul.
Radu Burduja, care, mai nou, este și implicat politic, fiind unul dintre fruntașii Mișcării „Respect Moldova”, privește cu scepticism obiectivul de a mări efectivul de militari până la 8.500: „Nu e fezabil, mai ales cu resursele alocate acum și cu sistemul actual de recrutare și de asigurare a pachetelor sociale”. Burduja susține că R. Moldova trebuie să opteze pentru militari prin contract și să renunțe la cei în termen, care „nu generează capacitate de luptă”.
Expertul vorbește în termeni critici și despre intențiile de revizuire tardivă a cadrului legal privind mobilizarea și managementul „personalului de rezervă”, precum și despre actualizarea „planurilor de mobilizare/demobilizare”.
„Nu cred că Strategia este realistă atâta timp cât se alocă până la 1% din PIB. Ea nu are acoperire financiară necesară pentru a fi realizată în forma prezentată”, conchide expertul în convorbirea cu Europa Liberă.
Radu Burduja estimează că Strategia Militară ar putea fi realizată, cu banii alocați în prezent pentru apărare, în proporție de aproximativ 25%.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
