Oficialii azeri au declarat pe 1 iulie că autopsia celor doi frați reținuți în timpul unei operațiuni polițienești de amploare în Ekaterinburg, la sfârșitul lunii trecute, a arătat că aceștia au fost bătuți.
Procuratura din Baku a declarat că a deschis un dosar privind „torturarea și uciderea deliberată cu o cruzime deosebită a cetățenilor azeri și a etnicilor azeri de către organele de forță din Federația Rusă”.
Acuzațiile și măsurile diplomatice reciproce legate de acest caz amenință să afecteze grav relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan, o țară producătoare de petrol care are legături strânse cu Turcia.
Analiștii spun că poziția fermă a Azerbaidjanului în această chestiune reflectă o realiniere mai amplă într-o regiune pe care Moscova o domina odinioară.
Încurajat de victoriile militare din Nagorno-Karabah, de creșterea exporturilor de energie către Europa și de legăturile strategice cu Turcia, Baku pare mai puțin dispus să accepte „diplomația dură” a Rusiei, spun analiștii, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra geopoliticii regionale.
„Azerbaidjanul transmite un semnal că dorește să se distanțeze de Moscova”, potrivit expertului RFE/RL pentru Caucazul de Sud, Vadim Dubnov.
„El corectează dezechilibrul care s-a creat în ultimii ani în relațiile dintre Azerbaidjan și Rusia, iar echidistanța față de toate centrele de putere este o caracteristică a tuturor manevrelor sale diplomatice”, a adăugat el.
Cazul avionului doborât de ruși
Relațiile dintre Moscova și Baku au suferit o ruptură gravă în decembrie 2024, când o unitate rusă de apărare antirachetă a fost acuzată că a doborât un avion de pasageri azer lângă granița dintre Georgia și Rusia, ucigând 38 de civili.
Deși președintele rus, Vladimir Putin, a emis o declarație de regret, Rusia nu și-a asumat răspunderea, iar Azerbaidjanul a intentat de atunci acțiuni în justiție la instanțele internaționale.
În mai 2025, președintele azer, Ilham Aliev, a refuzat să participe la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, o absență interpretată de mulți ca o jignire diplomatică.
Situația s-a înrăutățit după ce, pe 27 iunie, forțele de ordine din Rusia au arestat zeci de persoane de etnie azeră acuzate de implicare în crima organizată și în mai multe crime comise la începutul anilor 2000.
Doi dintre bărbații reținuți – Ziaddin și Husein Safarov – au murit în arest în circumstanțe suspecte.
Mărturiile martorilor oculari și ale familiilor, susținute de imagini și interviuri divulgate, sugerează că deținuții au fost supuși bătăilor și torturii.
Autoritățile ruse, care nu au raportat decesele timp de câteva zile, au negat orice abatere, atribuind un deces insuficienței cardiace și lansând o anchetă preliminară în cazul celui de-al doilea.
Guvernul azer a reacționat cu o forță diplomatică fără precedent.
L-a convocat pe Piotr Volokovih, însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Baku, pentru a solicita o anchetă transparentă, caracterizând incidentul drept „o execuție extrajudiciară cu conotații etnice”.
Razii la Sputnik
Administrația președintelui Ilham Aliyev a mers mai departe în weekend, suspendând întâlnirile bilaterale la nivel înalt, interzicând vizita planificată a viceprim-ministrului rus Aleksei Overciuk și anulând mai multe evenimente culturale rusești programate la Baku.
Pe 30 iunie, autoritățile azere au efectuat o razie la sediul din Baku al Sputnik Azerbaidjan, o filială locală a organizației de presă subordonate Kremlinului Rossia Segodnya.
Invocând acreditări expirate și presupuse încălcări ale legii mass-media, poliția a reținut doi jurnaliști și a confiscat echipamente de transmisie.
Presa locală a relatat că jurnaliștii ruși arestați, Igor Kartavih și Evgheni Belousov, erau suspectați de a fi agenți sub acoperire ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), într-un ecou al altor cazuri similare cu personalul Sputnik, petrecute inclusiv în R. Moldova.
Acuzațiile nu au fost confirmate oficial, dar oficialii ruși au condamnat această măsură ca fiind un act ostil împotriva libertății de exprimare, convocându-l pe ambasadorul Azerbaidjanului la Moscova pentru a da explicații.
Pe 1 iulie, jurnalista Aitekin Huseinova, de la agenția video rusească „Ruptly”, a fost reținută la Baku.
Mama ei a declarat că Huseinova filma o percheziție efectuată la redacția Sputnik Azerbaidjan. Autoritățile azere nu au dezvăluit motivele reținerii sale.
În aceeași zi, potrivit mass-media locale afiliate guvernului, poliția din Baku a reținut mai multe persoane acuzate că ar fi membre în două bande ruse suspectate de tranzit de droguri din Iran, trafic online și fraudă cibernetică.
Deși Kremlinul a condamnat acțiunile Azerbaidjanului, în special represiunea asupra mass-media, nu a recurs la măsuri reciproce sau expulzări în masă.
Ministerul de Externe de la Moscova a declarat pe 30 iunie că l-a convocat pe ambasadorul Azerbaidjanului la Moscova „în legătură cu acțiunile neprietenoase ale guvernului de la Baku și detenția ilegală a jurnaliștilor ruși”.
Pe 1 iulie, ministerul a acuzat Baku că a întreprins „acțiuni neprietenoase” și „măsuri deliberate” pentru „destrămarea relațiilor bilaterale”.
Articol scris de Merhat Sharipzhan și tradus de Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te