Într-o conferință de presă susținută alături de șefa diplomației austriece Beate Meinl-Reisinger, aflată într-o vizită la Chișinău, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi a spus că Moldova rămâne „un partener de încredere” pentru Ucraina, reiterând sprijinul oferit de Chișinău Kievului, în domeniul umanitar, dar și în privința refugiaților.
„În Ucraina este nevoie de o pace durabilă, justă și echitabilă”, a spus Popșoi, care a făcut apel la un efort maxim al comunității internaționale pentru a obține încetarea ostilităților.
„Acest lucru va avea un efect pozitiv asupra R. Moldova”, a adăugat șeful diplomației de la Chișinău, întrebat de Europa Liberă cum s-ar putea implica moldovenii în „garanțiile de securitate” de care se vorbește așa de mult în ultimele zile.
Ministra austriacă de Externe, care a primit aceeași întrebare, a reiterat nevoia unei „păci durabile și corecte” și a unor garanții de securitate mai solide, spunând că este „recunoscătoare” administrației Trump pentru disponibilitatea de a „oferi garanții”.
„Atât SUA, cât și Ucraina, trebuie să fie cele care determină care sunt garanțiile pentru această pace cu referire la articolul 5”, a afirmat Beat Meinl-Reisinger.
În ce privește contribuția Austriei dincolo de sprijinul pe plan umanitar, ministra Meinl-Reisinger a spus că Austria vrea să „contribuie mult și să ofere garanții”, adăugând că cea mai importantă garanție a Ucrainei este propria sa armată.
Prea multă ceață în jurul discuțiilor despre garanții
Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a spus Europei Libere că o formulă exactă a garanțiilor de securitate nu este încă clară.
„Garanțiile de securitate nu le dau trupele de pacificatori sau misiunile de pace. În primul rând, pentru asta e nevoie să semnezi un acord de pace, care spune clar unde vor fi acele trupe, în funcție de țară”, afirmă Șalaru.
Expertul în domeniul relațiilor internaționale și securitate al comunității WatchDog.md de la Chișinău, Grigore Uzun, spune că în prezent numărul statelor care ar fi dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei se ridică la circa 30 și nu se limitează doar la țările europene. Printre țările care s-au arătat interesate se numără inclusiv Japonia și China, deși oferta celei din urmă a fost respinsă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a invocat faptul că Beijingul nu a împiedicat invazia Rusiei în Ucraina.
„Republica Moldova poate beneficia indirect dacă acestea se vor materializa, mai ales dacă acolo va staționa un contingent militar european”, spune Guzun, care consideră că într-un astfel de scenariu Chișinăul ar avea ocazia să scape de trupele ruse, care staționează ilegal în stânga Nistrului.
Anatol Șalaru consideră că problema regiunii transnistrene nu ar ajunge pe masa discuțiilor despre garanțiile de securitate, întrucât regimul de la Tiraspol își epuizează singur „resursele vitale” și se îndreaptă spre colaps.
„Nu văd cum Rusia va mai putea să ajute Transnistria. Nu e nevoie să depui prea mari eforturi ca regiunea transnistreană să-și dea obștescul sfârșit”, spune Șalaru.
Neutralitatea moldoveană împiedică o implicare mai mare
În ce privește Moldova, Șalaru consideră că guvernul de la Chișinău, are în acest context, o mare problemă, legată de statutul de neutralitate, care nu permite autorităților moldovene să se implice în misiunile de menținere a păcii, altele decât cele sub mandat ONU.
„Moldova ar putea trimite în cadrul unei astfel de misiuni trupe de geniu care să se ocupe de deminarea teritoriului, dar nu va putea face asta în cazul misiunilor de pace organizate de UE sau de un grup de țări din cadrul UE și NATO”, susține Șalaru.
Moldova are experiență de pacificare, dar numai sub egida ONU - ca acești membri ai contigentului din Kosovo, într-o imagine de arhivă.
Expertul în securitate a comunității WatchDog.md, Grigore Uzun nu crede că o misiune de pacificare clasică, sub egida ONU sau în general, ar mulțumi Ucraina sau Rusia. El invocă exemplul Armeniei, care s-a bazat pe o misiune de pacificare rusă în regiunea Nagorno-Karabah, însă acest fapt nu a oprit căderea acesteia sub control azer, în urma ofensivei din 2023.
„Experiența internațională arată că mai mult sau mai puțin, aceste misiuni de menținere a păcii cumva legitimează prezența trupelor de ocupație sub pretextul stabilității. De asta Ucraina nu ia în calcul acest scenariu”, a afirmat Uzun.
România stă gata cu baza de la Kogălniceanu
Vecina de la vest a Moldovei, România, membră NATO, are ceva mai multe certitudini în discuțiile despre garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Ministerul apărării de la București a spus joi într-un comunicat preluat de Europa Liberă România că ar putea asigura infrastructura aeriană pentru trupele aliate dacă ar merge să apere pacea în Ucraina.
„Forțele Aeriene Române dispun de aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon, iar recent, în Baza militară de la Mihail Kogălniceanu a avut loc certificarea unui detașament al Forțelor Aeriene Germane, care efectuează misiuni de Poliție Aeriană Întărită, în cooperare cu militarii români, pentru apărarea spațiului aerian al NATO”, se arată în comunicat.
Militarii Forțelor Aeriene Finlandeze la Baza Aeriană Mihai Kogălniceanu, la 11 iunie 2024. În prezent, acolo sunt trupe germane.
„Infrastructura militară aeriană a României reprezintă un punct forte de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice pentru descurajare și apărare”, mai spune ministerul.
Ziarul britanic The Times a scris tot joi pe surse că aliații europeni i-ar cere președintelui american Donald Trump să trimită avioane de luptă americane la Kogălniceanu, în cadrul viitorul mecanism de garantare a păcii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te