„Salut efortul monumental depus de președintele Statelor Unite și liderii europeni pentru a pune capăt vărsării de sânge și a pregăti terenul pentru pace în Ucraina și în regiunea noastră. O pace durabilă depinde de garanții de securitate solide. Așteptăm cu speranță următorii pași și suntem ferm alături de Ucraina.”, a scris pe X (fost Twitter) președinta R. Moldova, Maia Sandu.
Declarația a venit la puține ore după ce președintele SUA Donald Trump a avut la Casa Albă, luni, discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni, contactându-l între timp telefonic, pentru a-l pune la curent, pe președintele rus Vladimir Putin.
S-au discutat prioritar garanțiile de securitate pe care Ucraina le-ar primi în cazul unui acord de pace, inclusiv de la SUA, deși calea până la acea înțelegere rămâne neclară.
La Washington au fost doar câțiva lideri de țări europene mari: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia - șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și șeful NATO, Mark Rutte - dar și președintele Finlandei, o țară mai puțin influentă din cele două organizații, dar bună cunoscătoare a Rusiei.
- Citește și: După discuțiile cu Zelenski și europenii, Trump face pregătiri pentru o trilaterală cu Putin
România, care spre deosebire de Moldova este membră UE și NATO, bucurându-se de garanții de securitate în virtutea articolului 5 din Tratatul alianței, a anunțat prin vocea ministrei de externe Oana Țoiu că marți după-masă se va ține o reuniune virtuală a liderilor țărilor din UE pentru a discuta rezultatele discuțiilor din SUA și pașii următori.
„Pentru România, asigurarea unei păci durabile, și nu doar a unei pauze pe termen nedeterminat în război, precum și luarea în considerare a implicațiilor pentru Marea Neagră, sunt esențiale în acest proces. Susținem o voce puternică și comună a Coaliției celor dispuși” (Coalition of the Willing, în original - n. red.), a scris șefa diplomației române pe X.
Asemenea declarații au făcut marți și alți lideri din țările flancului estic NATO, în mod tradițional preocupate de posibilitatea ca Rusia să folosească o eventuală pace „grăbită” în Ucraina pentru a se pregăti de alte agresiuni, poate împotriva altor țări.
„Încă un pas către pace a fost făcut astăzi sub conducerea președintelui Trump și a liderilor europeni. Acum este momentul ca Putin să înceteze lansarea rachetelor, să nu mai ucidă copii și să se așeze la masa negocierilor”, a declarat ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky. Guvernul său, care se pregătește de alegerile din toamnă, este ferm pro-Kiev, fiind autorul cunoscutei inițiative de a cumpăra muniție pentru Ucraina pe piețele internaționale.
Ministrul de externe al Estoniei, altă țară angajată puternic de partea Ucrainei, Margus Tsahkna, a declarat că a discutat cu omologul său ucrainean Andri Sibiha în ajunul întâlnirilor de la Casa Albă, adăugând: „Am reafirmat poziția fermă a Estoniei: o pace justă și durabilă trebuie să înceapă cu încetarea completă a ostilităților și cu un armistițiu necondiționat.”
Excepția ungară
Ca și în alte momente decisive pentru destinul Ucrainei, Ungaria a făcut și de această dată figură aparte.
În ziua când Zelenski și alți lideri europeni mergeau la Washington, Budapesta a condamnat ferm Ucraina pentru că ar fi avariat o stație de comprimare de pe traseul conductei Drujba, care aduce petrol rusesc.
Spre deosebire de celelalte țări din UE, Ungaria nu doar că nu încearcă să renunțe la importul de energie rusească, dar încearcă constant să-l mărească.
Luni, când toate privirile erau ațintite asupra Casei Albe, ministrul de externe ungur Peter Szijjarto a declarat: „Ucraina a atacat din nou conducta de petrol care duce spre Ungaria, întrerupând aprovizionarea. Acest ultim atac împotriva securității noastre energetice este scandalos și inacceptabil!”
În replică, ministrul de externe ucrainean, Andri Sibiha, a scris pe X: „Peter, Rusia, nu Ucraina, este cea care a început acest război și refuză să-l încheie. Ungaria a fost avertizată de ani de zile că Moscova este un partener nesigur. În ciuda acestui fapt, Ungaria a depus toate eforturile pentru a-și menține dependența de Rusia. Chiar și după ce a început războiul pe scară largă. Poți să-ți trimiți plângerile – și amenințările – prietenilor tăi de la Moscova”.
Ungaria, considerată cel mai apropiat aliat al Rusiei din UE și NATO, a lăudat eforturile de pace în Ucraina ale președintelui SUA, dar numai ale sale personal, nu și ale europenilor, cu care nu este de acord în această privință.
Dupăsummitul din Alaska, de la 15 august, premierul ungar Viktor Orban a proclamat că „războiul s-a sfârșit” - sugerând că l-a câștigat Rusia.
Gelozie la Varșovia
Polonia, una din țările NATO cu cele mai puternice armate, vecină cu enclava rusă Kaliningrad, nu a fost reprezentată la discuțiile de la Washington, cum s-au așteptat unii la Varșovia.
Noul președinte polonez, naționalistul Karol Nawrocki, un admirator al lui Donald Trump, a declarat că și așa țara lui este de mult o participantă activă la „Coaliția celor dispuși”. El a mai spus că președintele ucrainean Voldimir Zelenski ar fi decis cine dintre europeni merge la Washington - altfel spus, el a lăsat Polonia fără reprezentare.
În plus, a insistat Nawrocki, citat de agenția PAP, „numai președintele Poloniei (adică el - n. red.), dintre liderii europeni, are programată o primire la Casa Albă în viitorul apropiat, adică pe 3 septembrie”.
Nawrocki, a cărui victorie a fost un șoc pentru tabără pro-europeană reprezentată de premierul Donald Tusk, a spus tot luni că atunci când vine vorba de securitatea țării „nu e loc pentru emoții politice”.
Coaliția tăcuților
Noile eforturi americano-europene de pace în Ucraina au fost întâmpinate cu o tăcere aproape generală din partea politicienilor pro-ruși din Europa, de la moldoveanul Igor Dodon la francezii din Frontul Național al Marinei le Pen sau la olandezii antimigraționiști din PVV.
Pe rețele, niciunul din acești lideri nu a comentat ultimele evoluții legate de Ucraina, ocupându-se de teme religioase și politice interne (Dodon), de „relele” acordului comercial UE-SUA (Jordan Bardella) sau de senzația că „Olanda se islamizează pe zi ce trece” (Geert Wilders).
În Cehia, fostul premier populist Andrej Babis, cotat cu cele mai mari șanse să câștige alegerile de la începutul lunii octombrie cu mișcarea sa ANO, a ignorat la rândul lui toate ultimele evoluții legate de Ucraina, preferând să abordeze teme interne la numeroasele sale întâlniri cu alegătorii.
Babis, care a insistat, totuși, răspunzând unui atac politic, că el își vede țara mai departe în NATO, s-a apropiat în ultimii ani de pozițiile social-conservatoare ale lui Viktor Orban, iar mulți cred că dacă ajunge la putere va mai „slăbi” sprijinul Pragăi pentru Kiev.
Matteo Salvini, vicepremier italian și ministrul infrastructurii în guvernul Giorgiei Meloni, pare să fie unul din puținii politicieni europeni cu trecut pro-rus mai vorbăreți, la tema dată. În postări pe rețele, el constată, ca și ungurul Orban, că războiul este pe cale să se încheie grație lui Donald Trump - dar în ciuda „provocărilor” europene.
„Iar noi sperăm că nimeni, nici la Bruxelles, nici la Paris, nu va sta în calea păcii”, scrie Salvini, avertizându-și alegătorii că „Macron vrea să ne trimită fiii în Ucraina”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
