Acuzațiile aduse de cehi instituției ruse sunt aproape identice cu cele formulate la Chișinău, unde ministrul Culturii din noul guvern PAS, Cristian Jardan, justificând denunțarea unui acord cu Rusia, referitor la Centrul Cultural, a spus, între altele, că el „nu era nicidecum cultural, ci un centru sub acoperirea căruia se desfășurau activități de subminare a suveranității R. Moldova”.
Potrivit unui reportaj al radioului public din Cehia, procesul juridic referitor la Centrul de la Praga, cunoscut și drept „Casa Rusă”, urma să se încheie în vară, dar se tergiversează pentru că o parte din persoanele implicate se află în F. Rusă, iar comunicarea cu ele este dificilă în condițiile sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea pe scară largă a Ucrainei.
Se așteaptă mai nou ca hotărârea să vină la începutul anului viitor.
În noiembrie 2024, Oficiul Analitic Financiar al Cehiei (FAÚ) a pus sechestru pe bunurile Centrului rusesc, folosind ca bază legală sancțiunile împotriva Moscovei adoptate de Uniunea Europeană. Rusia nu are voie să vândă, să închirieze sau să pună gaj clădirea, pe scurt, să profite financiar de ea. Decizia a fost prezentată ca o măsură de „slăbire a capacității Rusiei de a purta război în Ucraina”.
Cehia a fost una din țările europene care au sprijinit puternic, de la început, Ucraina invadată de ruși. Una din cele mai mari demonstrații a avut loc la 30 octombrie 2022, la Praga.
Cehii spun că Centrul rusesc, administrat, ca și cel de la Chișinău, de agenția de stat Rossotrudnicestvo, care este supusă sancțiunilor internaționale, a fost și este folosit pentru propaganda rusească împotriva Ucrainei și a structurilor occidentale.
„Sub guvernarea președinților Petro Poroșenko și Volodimir Zelenski, ideologia naționalismului radical devine parte integrantă a agendei oficiale a Ucrainei. Se promovează ideea superiorității etnice ucrainene, antisemitismul și rusofobia, se celebrează eroii nazismului și colaboratorii acestora” - se arată într-un material propagandistic al Centrului rus, citat de radioul cehesc, accesibil, de altfel, și în limba română.
Demersurile rusești de până acum, făcute pe lângă guvernul ceh, de a ridica sechestrul pe clădirea dintr-un cartier elegant al Pragăi, nu au avut succes. Ministerul de Finanțe ceh a respins argumentul că Centrul a avut activități „umanitare” sau „pur culturale”, ca și pe acela că ar fi avut imunitate diplomatică - el nefiind parte a ambasadei sau consulatului rusesc.
Centrul rus din Praga este condus de Alina Șuninova, care în 2014 a susținut anexarea Crimeii de către Rusia și a participat la marșuri în sprijinul liderului rus Vladimir Putin. Înaintea ei, centrul era condus de diplomatul Andrei Konceakov, care era de fapt membru al contrainformațiilor ruse. În această calitate, el a fost expulzat în iunie 2020 de guvernul de atunci al premierului Andrej Babiš, amintește radioul public cehesc.
Tot ca și la Chișinău, tentativa de eliminare a Centrului rusesc din Praga este criticată de emisarii Moscovei.
Într-un interviu acordat ziarului rus Izvestia, în vară, ambasadorul rus la Praga, Alexandr Zmeievski, și-a exprimat nemulțumirea față de atitudinea Republicii Cehe față de Centrul Rus. El a spus că în discuția pe această temă domnește o „atmosferă nesănătoasă” și că îl deranjează „atacurile huliganice” la adresa instituției.
„Casa Rusă” a ajuns în atenția publicului cehesc mai ales prin protestele organizate în preajma ei de suporterii Ucrainei, dar și prin incidente mai bizare: de pildă, în vară, când elevii de la o școală cehească au fost duși în vizită acolo „cu clasa”, spre indignarea multor părinți și activiști pro-Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te