„Societatea Istorică Rusă este punctul de întâlnire al tuturor celor care consideră Serbia o țară care (...) va lupta pentru crearea pașnică a lumii sârbe și pentru a fi un adevărat aliat al Rusiei și Chinei”, a declarat președintele Consiliului filialei din Belgrad a acestei societăți, Aleksandar Vulin, la Adunarea Constituantă din Belgrad, pe 26 octombrie.
De când a început să se audă expresia „srpski svet” (lumea sârbească), în toamna anului 2020, țările din Balcanii de Vest au avertizat că această ea amintește în mod inevitabil de aspirațiile politicii oficiale sârbe, care la începutul anilor '90 a jucat un rol cheie în destrămarea sângeroasă a fostei Iugoslavii.
Vulin, liderul pro-rus al Mișcării Socialiste, fost șef al serviciului de informații sârb, a declarat în cadrul Adunării Generale a Societății Istorice Ruse că renunțarea la Rusia înseamnă renunțarea și la Serbia, și că fiecare generație a poporului sârb „a ajuns să depindă de Rusia pentru supraviețuirea sa fizică”.
În ianuarie 2024, Vulin a primit o distincție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și a Serviciului Federal rus de Securitate. Departamentul de Stat al SUA l-a inclus pe lista sancțiunilor la jumătatea anului 2023, din cauza legăturilor sale cu Rusia și a acuzațiilor de corupție, pe când era încă șeful Agenției de Informații și Securitate.
Socialiști și patriarhi, uniți în dragostea de Rusia
Organizația de propagare a culturii și istoriei Rusiei este condusă de Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR). Vulin și Narîșkin s-au întâlnit de mai multe ori de când Rusia și-a lansat invazia pe care largă asupra Ucrainei în februarie 2022.
După invazie, au urmat sancțiunile Uniunii Europene (UE) împotriva oficialilor de la Kremlin, dar Serbia – deși este candidată la aderarea la UE – nu s-a alăturat acestor sancțiuni. Ea și-a continuat relațiile cu Moscova – pentru care Vulin însuși a fost adesea responsabil.
La festivitatea de inaugurare de la Belgrad, din 26 octombrie, Narîșkin s-a adresat celor prezenți prin video și a subliniat legăturile istorice dintre Rusia și Serbia, precum și „asemănările fundamentale ale valorilor noastre tradiționale”, cum a informat agenția subordonată Kremlinului, Sputnik.
La Adunarea Constituantă au fost prezenți și ministrul afacerilor interne al Serbiei, Ivica Dačić, patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Porfirie, și președintele Partidului Socialist din Serbia, Goran Selak.
„Deschiderea oficială a instituției Societății Istorice Ruse în Serbia reprezintă o confirmare a legăturii spirituale continue și reciproce dintre cele două popoare ale noastre, sârb și rus, care trăiesc în armonie de-a lungul istoriei și care, sunt sigur, cu ajutorul lui Dumnezeu, vor trăi astfel și în viitor”, a declarat patriarhul Porfirie.
Minut de reculegere pentru un criminal de război
Ambasadorul Rusiei în Serbia, Aleksandr Boțan-Harcenko, a declarat într-un discurs că deschiderea Societății Istorice Ruse în Serbia este „un mesaj politic și științific important”.
„Una dintre cele mai importante sarcini ale Rusiei și Serbiei este consolidarea suveranității, independenței poporului și a statelor noastre. Fără cunoașterea istoriei proprii, nu există nici suveranitate, nici viitor”, a declarat Boțan-Harcenko.
La începutul adunării de la Belgrad au fost intonate imnurile Rusiei, entității bosniaco-herțegovace Republica Srpska și Serbiei, iar cei prezenți au ținut un minut de reculegere în memoria fostului general al Armatei Iugoslaviei Nebojša Pavković, care a murit recent la 79 de ani, după ce fusese condamnat pentru crime de război comise în anii 1990.
Societatea Istorică Rusă este o asociație printre ai cărei fondatori se numără, printre alții, Academia Rusă de Științe, dar și mass-media de stat rusă, precum RIA Novosti și Interfax.
Printre activitățile Societății Istorice Ruse se numără, potrivit declarațiilor lui Narîșkin din 2023, renovarea muzeelor de pe teritoriul „Novorusia”, termen folosit de Kremlin pentru a desemna teritoriul Ucrainei ocupat de Rusia în urma invaziei militare.
Uite bomba, nu e bomba
„Apărarea adevărului istoric”, obiectivul declarat al Societății, este desigur un termen politic, iar cei care lucrează pentru ea se pricep să manipuleze.
Serviciul Balcanic al Europei Libere a investigat în 2023 cazul fotografiei unei bombe NATO, chipurile aruncată asupra Iugoslaviei în 1999, expusă la Muzeul Societății Istorice Ruse din Moscova.
Pe „bomba NATO” era scris în sârbă mesajul „Srećan Uskrs” (Paște fericit).
Cercetările Europei Libere au arătat însă că bomba a fost fotografiată într-o bază americană din Vietnamul de Sud în perioada 1967-1970, cu zeci de ani înainte de intervenția NATO în fosta Iugoslavie, menită să pună capăt uciderii în masă a albanezilor kosovari.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
