În debutul ședinței Parlamentului din 26 iunie, deputatul socialist Grigore Novac a propus ca plenul să excludă din ordinea de zi hotărârile cu privire la desemnarea judecătorilor Curții Constituționale. În opinia lui, acest subiect urma să fie supus consultărilor cu fracțiunile parlamentare.
„Vreau să vă amintesc că am avut o numire similară înainte de alegerile din februarie 2019, atunci când pleca [de la guvernare] Partidul Democrat și Plahotniuc a numit noua componență a Curții Constituționale, ceea ce a adus critici dure și din partea noastră, a socialiștilor, și din partea PAS, și din partea societății”, a declarat Novac.
Propunerea lui a fost susținută de doar 17 deputați din Blocul Socialiștilor și Comuniștilor și trei neafiliați, deci nu a fost aprobată. Iar în timp ce deputații examinau candidaturile, Partidul Socialiștilor a desfășurat un protest în fața Curții Constituționale. „CC a devenit filiala PAS”, spunea una dintre pancarte.
Partidul Socialiștilor din R. Moldova a organizat un protest în fața Curții Constituționale, în timp ce deputații numeau ultimii doi magistrați ai CC.
Dezbateri în Parlament
Șefa comisiei juridice, deputata PAS Veronica Roșca, care a prezentat proiectele de hotărâre privind numirea judecătorilor, a precizat că mandatele lor vor începe pe 17 august. Ea a declarat că Parlamentul „a respectat întocmai modalitatea de desemnare și condițiile de ocupare a funcției de judecători”.
Deputați din PAS și din opoziție au adresat mai multe întrebări judecătorilor. De exemplu, deputata recent exclusă din PAS, Olesea Stamate, i-a întrebat „în ce măsură procedura de numire a magistraților de către exponenții partidului de guvernare, în ultimele luni de mandat parlamentar, fără un concurs transparent, va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale”.
Liuba Șova a răspuns că Parlamentul este privit de societate ca un tot întreg, chiar dacă majoritatea e deținută de un singur partid, și că durata activității Parlamentului nu coincide cu durata mandatului judecătorilor. Ea a precizat că pe rolul Curții se află o sesizare similară și nu poate răspunde desfășurat, ca să nu dea motive pentru o eventuală recuzare de la acest dosar.
„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. Îmi asum votul de fiecare dată când ridic mâna pentru sau împotrivă”, a spus, la rândul său, Nicolae Roșca.
Noua-veche componență a Curții Constituționale
Curtea Constituțională este compusă din șase judecători, care sunt numiți pe un termen de 6 ani: câte doi – de Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Mandatele a cinci judecători din actuala componență a Curții expiră pe 16 august 2025. Cea de-a șasea – Viorica Puică – a fost numită de CSM în 2023.
Pe 24 iunie, CSM l-a desemnat la Curtea Constituțională pe judecătorul Ion Malanciuc. În aceeași zi, Guvernul a reconfirmat mandatul judecătoarei Domnica Manole și l-a numit pe vicepreședintele PAS Sergiu Litvinenco, fost ministru al Justiției. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a spus Europei Libere că Litvinenco se va retrage din formațiune când va intra în funcție.
Cu o zi înainte, șapte organizații non-guvernamentale au cerut Parlamentului și Guvernului să organizeze un concurs transparent pentru numirea judecătorilor Curții Constituționale.
În opinia fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „cea mai gravă problemă rămâne caracterul monocolor al Curții – expresia juridică fidelă a unei guvernări monopartinice”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te