Prevederile sunt incluse în noua lege a securității naționale, adoptată în prima lectură în ședința Parlamentului din 12 iunie. Dacă vor fi adoptate în lectură finală, ele vor introduce inclusiv pedepse cu închisoarea pentru neexecutarea deciziilor CSS – structură din cadrul Președinției, prezidată de președinta Maia Sandu.
Autorul inițiativei, deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a spus Europei Libere că proiectul de lege are ca scop să reformeze sistemul securității naționale, în prezent reglementat de legi adoptate la mijlocul anilor 1990, care între timp au ajuns, după spusele sale, învechite și incompatibile în actualul context de securitate.
PAS vrea CSS de model francez
Un alt motiv al reformei sistemului de securitate, expus în nota informativă este legat și de recomandările Comisiei Europene, ca parte a pregătirilor pentru aderarea la UE.
„CSS, care este condus de un președinte ales de popor, este o platformă strategică, unde se iau decizii pentru a proteja țara”, a a argumentat deputatul schimbările din legislație, în ședința Parlamentului din 12 iunie.
Speakerul Igor Grosu a spus jurnaliștilor, în cadrul aceleași ședințe, că motivul acestor schimbări este dictat și de progresul lent al instituțiilor în combaterea unor fenomene, precum corupția electorală.
„Discutam ore întregi la aceste ședințe, constatam că cineva a stat parcat în expectativă când schema rusească de cumpărare a voturilor lucra la maximum la alegerile din 2024, emitem recomandări și după asta nu se întâmplă nimic”, a spus atunci Grosu.
În aceeași ședință, deputații din majoritatea parlamentară au aprobat și decizia prin care Centrul pentru Comunicarea Strategică și Combatere a Dezinformării să treacă sub controlul Președinției, care va primi și dreptul de a numi și demite conducerea.
Creat la inițiativa Maiei Sandu în 2023, Centrul are ca scop declarat să ajute și să coordoneze instituțiile statului în acțiuni de combatere a dezinformării și narațiunilor propagandei ruse, care apar în spațiul informațional moldovenesc. Instituția a fost deseori criticată pentru lipsa de transparență, dar și bugetul de circa 20 de milioane de lei, alocat în 2023-2024 pentru funcționare și organizare.
Cum este întărit mai exact CSS-ul
Noua legislație are scopul declarat de a extinde atribuțiile din domeniul securității naționale și gestionării crizelor la un număr mai mare de instituții, la care se adaugă inclusiv societatea civilă. O altă noutate este și prevederea care stabilește că decretele prezidențiale în domeniul securității naționale sunt obligatorii.
Președintele va primi și dreptul de a institui și prezida, prin decret, comisii sau consilii consultative în domeniul securității și apărării, pentru a formula propuneri strategice.
De departe însă, noutatea principală a legii este reforma CSS-ului, una care potrivit expertului în securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru, datează de peste 10 ani.
„Avem un președinte ales de popor, ceea ce-l face un jucător activ cu anumite atribuții scrise în Constituție, dar pe care nu prea are cum să le realizeze”, explică Curăraru.
Expertul spune că deși în teorie, președintele poate emite și astăzi decrete prezidențiale, realizarea lor de multe ori ajunge aproape imposibilă din cauza lipsei de coordonare cu guvernul, în special în materii ce țin de finanțare.
O altă schimbare introdusă este și faptul că membrii CSS vor putea avea acces și la informații și date, inclusiv clasificate, un lucru care nu este prevăzut de legislația din prezent.
Opoziția amenință cu o contestație la Curtea Constituțională
Deputatul socialist Adrian Albu a spus Europei Libere că formațiunea din care face parte, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) consideră inițiativa „autoritară” și că o va ataca la Curtea Constituțională.
„Este un organ colegial care devine executiv, și care apropo, nici nu este prevăzut în Constituție, fapt care este inadmisibil”, a spus Albu.
Parlamentarul susține că CSS-ul trebuie să rămână la forma actuală, consultativ și cu membri numiți din oficiu.
„Deciziile CSS-ului au fost mereu interpretate ca recomandări și nu tot timpul au fost realizate, ori autoritățile au tergiversat realizarea lor”, a declarat Andrei Curăraru, care atrage atenția asupra necesității ca deputații să prevadă clar și mecanisme de limitare a unor eventuale abuzuri.
Autorul inițiativei, parlamentarul Andrian Cheptonaru, spune că, drept răspuns la reproșuri similare ale opoziției, că deciziile CSS, chiar dacă devin obligatorii, vor putea fi contestate în instanță, fiind tratate ca acte administrative.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
