Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat într-o scrisoare citată de Guardian că reuniunea se va concentra pe „consolidarea pregătirii comune a apărării europene și întărirea sprijinului pentru Ucraina”, inclusiv în contextul recentelor încălcări ale spațiului aerian al Poloniei și României de către Rusia.
Liderii vor discuta despre modul în care pot îndeplini obiectivele de pregătire în domeniul apărării pentru 2030 și vor analiza ce alte măsuri pot fi luate pentru a sprijini Ucraina, inclusiv într-o discuție privind procesul de aderare la UE.
Invitația vine în urma turneului lui Costa în 23 de țări ale UE în ultimele săptămâni – patru mai sunt încă pe lista sa –, în care a vrut să-și facă o idee despre ce anume preocupă capitalele și ce anume sunt acestea cel mai interesate să realizeze prin intermediul UE.
Președintele României, Nicușor Dan (stânga), îl salută pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Palatul Prezidențial Cotroceni din București, România, 3 septembrie 2025.
Purtătorul său de cuvânt a declarat că, deși „perspectivele pot diferi... toți liderii sunt de acord asupra necesității de a construi o Europă mai rapidă, mai autonomă din punct de vedere strategic, dotată cu instrumentele și procesele necesare pentru a fi mai independentă”.
La sfârșitul lunii octombrie va avea loc un alt Consiliu European, dar de data aceasta la Bruxelles.
Din nou, cum să-l ocolim pe Orban
Chiar dacă extinderea UE nu va fi, poate, punctul principal pe agenda primului summit de toamnă, ea va fi discutată, și încă într-un context care ar putea fi palpitant.
Reuniunea va veni la doar trei zile după ce se va fi aflat cine a câștigat alegerile parlamentare din R. Moldova. În aceste zile de campanie, forțele pro-europene de la Chișinău și un număr mare de comentatori din presa moldoveană și internațională avertizează că o eventuală victorie a opoziției pro-ruse ar însemna suspendarea ambițiilor de integrare europeană ale Moldovei.
În caruselul declarațiilor de sprijin pentru calea europeană a Moldovei făcute inclusiv la Chișinău de politicienii din UE înaintea alegerilor nu s-a vorbit deloc despre posibilitatea ca integrarea europeană a țării să continue indiferent cine va câștiga alegerile.
Un precedent de înghețare a aderării există deja: Georgia, care începuse parcursul european promițător, dar a virat apoi spre Rusia și spre un model politic autoritar.
Pe de altă parte, chiar dacă forțele pro-europene câștigă în Moldova, ecuația extinderii tot rămâne încurcată de Ungaria, care se opune primirii „accelerate” a Ucrainei, inclusiv pentru că ar încălca drepturile minorității maghiare.
În primăvară, s-au auzit voci în favoarea decuplării Moldovei de Ucraina -căci ungurii nu au nimic împotriva candidaturii moldovene, dar ele s-au estompat total peste vară, după ce a devenit clar că Kievul refuză așa ceva, iar europenii sunt conștienți că ar ofusca Ucraina prea tare, fără să ajute Chișinăul din cale-afară de mult.
Ultimele informații de pe culoare de la Bruxelles sugerează că Ucraina și Moldova nu vor începe negocierile de aderare anul acesta, așa cum au tot sperat; majoritatea țărilor din UE preferă să aștepte o eventuală înfrângere a premierului ungur Viktor Orban la alegerile din primăvară din țara sa, urmată de o posibilă schimbare în bine a politicii Budapestei față de Kiev.
Apoi - spun aceiași cunoscători ai extinderii -, dacă Moldova va fi condusă tot de pro-europeni, negocierile ar putea demara în trombă, recuperându-se timpul pierdut.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te