Judecătorii au decis în prealabil că prezența fizică a lui Guțul în instanță nu este necesară, așa încât, la audierile din 13 octombrie, imaginile din Penitenciarul nr.13 din Chișinău au fost transmise în direct pe un televizor, în sala de judecată fiind de față mama și soțul condamnatei.
Curtea de Apel examinează dosarul în care Guțul și colega ei, Svetlana Popan, au fost condamnate de prima instanță pe 5 august la șapte și respectiv șase ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor (declarat neconstituțional în 2023 și lichidat).
Și în ședințele anterioare, ale Curții de Apel judecătorii au respins cererile avocaților ca cele două inculpate să fie aduse fizic la audieri.
Despre primele 70 de zile după gratii
Vorbindu-le judecătorilor pe 13 octombrie despre cele 70 de zile petrecute în închisoare, Guțul a spus că se află într-o celulă separată unde are senzația că o oră durează cât o lună. Ea a mai spus că nu înțelege nici astăzi de ce a fost condamnată la închisoare, în condițiile în care legea spune că infracțiunea de care a fost găsită vinovată se pedepsește și prin amendă.
La o zi după condamnarea lui Guțul în prima instanță, Consiliul Superior al Magistraturii a dezvăluit că magistrata Judecătoriei Buiucani care a pronunțat sentința, Ana Cucerescu, a primit numeroase amenințări anonime în timpul procesului, inclusiv amenințarea cu moartea, fiindu-i trimise imagini ce oameni asasinați și decapitați.
Guțul s-a mutat în același bloc de locuit cu Cucerescu, alegând să-și petreacă acolo arestul la domiciliu în timpul procesului, așa încât soțul și fiul ei de trei ani se puteau întâlni pe coridor cu judecătoarea.
La audierile din 13 octombrie, Guțul a spus că familia ei locuiește și acum în acel bloc, unde judecătoarea îl poate vedea frecvent pe fiul lui Guțul - aluzie la o prevedere legislativă care permite pedepse mai blânde pentru mamele cu copii mici.
Audierile pe fond: Proiectul „Zile de naștere”
Evghenia Guțul a relatat Curții de Apel că a început să lucreze în Partidul Șor în calitate de secretară, în 2017, devenind apoi, împreună cu alte colege, manageră a unui departament de monitorizare și planificare.
Acuzarea susține că acest departament era responsabil de organizarea protestelor antiguvernamentale în 2022. De exemplu, informa conducerea organizațiilor teritoriale de partid de câte persoane este nevoie pentru proteste și întocmea liste cu participanți.
Guțul susține că nu a avut tangențe cu organizarea protestelor și nici cu finanțarea partidului. Din primăvara 2022, spune ea, s-a aflat în concediu de maternitate, iar în septembrie a revenit la lucru part-time, dar nu mai făcea parte din departamentul vechi.
Guțul spune că responsabilitatea ei a fost proiectul „Zile de naștere”, adică să aibă grijă ca liderii organizațiilor teritoriale să felicite la timp membrii echipei și să verifice dacă își îndeplineau această obligație. Îi suna uneori personal pe omagiați pentru a le transmite „felicitări de la Ilan Mironovici” (Ilan Șor) – așa înțelegea și dacă au mai fost felicitați de membrii echipei.
„Pentru mine a fost un șoc că sunt reținute secretarele”
Guțul a mai relatat instanței că a fost una dintre primii angajați ai Partidului Șor care au avut percheziții la domiciliu. Primul caz a avut loc pe 21 iunie 2022, al doilea - pe 2 septembrie același an și în ambele cazuri oamenii legii au ridicat telefoanele mobile.
Guțul susține că, la ultima percheziție, ofițerii de urmărire penală au reținut două colege din departamentul de monitorizare, intenționând să o rețină și pe ea, dar nu au găsit suficiente probe. „Pentru mine a fost un șoc, că noi, secretarele, suntem reținute”, a spus guvernatoarea Găgăuziei.
Inculpata susține că, după aceste percheziții, a fost lăsată în pace până a câștigat alegerile la funcția de bașcan al Găgăuziei, în luna mai 2023.
Cu două zile înainte de învestirea în funcție, a spus Guțul, șefa de atunci a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și adjunctul acesteia, Vasile Plevan, i-ar fi oferit să închidă dosarul, dacă renunță la mandat.
În 2023, Procuratura Anticorupție comunicase Europei Libere, că la acea întâlnire, lui Guțul i-au fost explicate condițiile în care poate să colaboreze cu anchete și „beneficiile acestei proceduri”.
Guțul și-a repetat în fața Curții de Apel convingerea că a fost urmărită penal din motive politice pentru că a devenit bașcană, deși faptele care i se impută s-au petrecut anterior.
O mie-două pe card, restul în plic
Procurorii mai spun că, în timpul demonstrațiilor din 2022 ale Partidului Șor, Guțul a fost responsabilă de organizarea orășelului de corturi, amplasat în fața parlamentului: întocmea și confirma listele de participanți și avea grijă de remunerarea lor cu câte 100 de dolari pe noapte.
Bașcana susține, însă, că a ajutat doar de câteva ori la redactarea tabelului cu datele, fără să le completeze personal, pentru că șefa de atunci a departamentului de monitorizare și planificare era suprasolicitată.
Deși procurorii o acuză în legătură cu organizarea demonstrațiilor de la sfârșitul lunii august 2022, ea a prezentat probe că în acest timp a fost internată într-un spital din Turcia, a mai spus Guțul.
Acuzatoarea de stat, Cristina Gladcov, a întrebat-o cum a fost remunerată pentru activitatea la partid. Guțul a spus că primea câte o mie-doua de lei pe card, iar restul banilor - în plic, considerând că sunt premii.
Procuroara a mai precizat dacă inculpata și-a pus problema de unde are partidul bani, după ce în spațiul public a apărut informație despre finanțarea ilicită a formațiunii. Guțul a răspuns că, până 2022, nu s-a interesat de unde vin banii pentru că își creștea singură primul copil. După percheziții, persoanele cu funcții responsabile din partid au părăsit Republica Moldova și nu a mai avut posibilitatea să-i întrebe despre sursele de finanțare.
În una din acuzațiile aduse lui Guțul, procurorii spun că, împreună cu alte colege din departamentul de monitorizare și planificare, aceasta călătorise în 2019 în Rusia și Ucraina, aducând de acolo cash pentru finanțarea partidului.
În prima instanță procurorii au renunțat la episodul călătoriilor în Rusia, după ce apărătorii lui Guțul au prezentat probe că scanerele din aeroportul din Moscova ar fi depistat banii, iar acest lucru nu s-a întâmplat.
La audierile de la Curtea de Apel, Guțul a confirmat că a călători de câteva ori la Odesa împreună cu colegele sale de muncă, dar a negat că ar fi adus de acolo bani pentru partid.
Alte procese ale asociaților lui Șor
La finalul audierilor din 13 octombrie, judecătorii Curții de Apel au stabilit că o vor audia și pe cea de-a doua inculpată în acest dosar, Svetlana Popan, pe 16 octombrie.
Evghenia Guțul este prima reprezentantă de frunte a fostului Partid Șor care a fost condamnată la închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii.
Cu două luni mai târziu, pe 30 septembrie 2025, fosta vicepreședintă a partidului, Marina Tauber, a fost condamnată de prima instanță, în contumacie, la 7 ani și jumătate de ani de închisoare pentru fapte similare și anunțată în căutare. Se crede că Tauber s-ar ascunde în Rusia.
De asemenea, mai mulți președinți ai organizațiilor teritoriale ale formațiunii sunt judecați sau condamnați pentru că ar fi acceptat ca partidul să primească bani de la „gruparea criminală Șor”.
În 2024, Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru rolul său în furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovene, în 2014. El se ascunde de justiție din 2019. Nici el, nici Tauber nu-și recunosc vinovăția.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te