Într-un răspuns scris dat de minister Europei Libere, se spune că Republica Moldova a cerut Statelor Unite un răgaz până la aplicarea sancțiunilor, iar în urma unor „discuții tehnice, s-a conturat posibilitatea unei licențe suplimentare care să extindă perioada de tranziție până spre sfârșitul lunii ianuarie 2026”.
Amânarea ar fi condiționată, se spune în răspunsul semnat de ministrul Dorin Junghietu, de „clarificarea eventualei implicări a entităților americane în operațiunile Lukoil-Moldova”, dar și de prezentarea „unui set coerent de măsuri prin care profiturile locale să nu poată fi transferate către grupul Lukoil («fencing off profits»).”
Autoritățile moldovene lucrează la elaborarea documentației necesare pentru o astfel de solicitare, se mai arată în răspunsul ministrului.
Pe 22 octombrie, SUA au anunțat că introduc sancțiuni împotriva Lukoil și altei companii petroliere rusești, Rosneft, care ar fi urmat să intre în vigoare pe 21 noiembrie. Sancțiunile interzic americanilor și companiilor americane relații comerciale cu Rosneft și Lukoil, iar orice companie din lume care încalcă sancțiunile și face tranzacții cu firmele rusești riscă să fie excluse din sistemul financiar bazat pe dolar. Ulterior, ministerul american de Finanțe (Trezoreria), a emis o derogare, prin care extinde termenul până pe 13 decembrie, astfel încât să permită Lukoil să-și vândă activele internaționale.
Până acum, câteva mari companii americane s-au arătat interesate de preluarea activelor internaționale ale Lukoil. Ultima dată, Lukoil a anunțat pe 14 noiembrie că poartă negocieri cu „potențiali cumpărători” pentru vânzarea activelor sale internaționale.
Ce discută autoritățile cu Lukoil-Moldova
Discuțiile din acest moment sunt axate în mod prioritar pe infrastructura critică deținută de Lukoil-Moldova, filiala locală a firmei rusești, la Aeroportul Internațional Chișinău, anume terminalul de combustibil și instalațiile conexe.
Din partea guvernului, aceste discuții sunt conduse de un grup de lucru interinstituțional, care gestionează impactul sancțiunilor americane asupra activelor Lukoil din R. Moldova.
Pentru restul infrastructurii Lukoil din R. Moldova – rețeaua de benzinării și depozitele petroliere - „statul analizează mai multe scenarii posibile, inclusiv opțiunea intrării unor investitori terți”, se mai spune în răspunsul ministerului Energiei dat Europei Libere.
Lukoil deține aproximativ 110 benzinării din cele aproximativ 570 existente în R. Moldova, are o cotă de 25% pe piața de retail de carburanți și asigură aproape 45% din importul de motorină.
În prezent, nu există „o ofertă consolidată sau un acord de principiu care să poată fi adusă public la cunoștință”, dar, dă asigurări Ministerul Energiei, „orice decizie ulterioară va ține cont de securitatea aprovizionării cu carburanți, de regimul de sancțiuni și de climatul investițional.”
De la anunțarea sancțiunilor americane, Lukoil-Moldova nu a comentat în nici un fel situația sa. Europa Liberă a solicitat în câteva rânduri comentarii de la companie, dar aceasta a evitat să le ofere.
Benzinăriile Lukoil continuă să lucreze și după data de 21 noiembrie
Moldova se bazează pe stocurile de carburanți existenți
Legat de măsurile pentru asigurarea R. Moldova cu carburanți în cazurile de forță majoră, ministerul a spus că „a intensificat cooperarea cu România și Bulgaria pentru consolidarea securității aprovizionării cu produse petroliere”.
Aeroportul Internațional Chișinău a recepționat deja prime loturi de combustibil de aviație achiziționate din România, fără implicarea Lukoil.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și Ministerul Energiei monitorizează zilnic stocurile de carburanți, iar ceilalți importatori de produse petroliere au suplimentat rezervele pentru a reduce riscul unei crize de aprovizionare.
Totuși, precizează Ministerul Energiei, rafinăria Lukoil din România, care asigură o parte importantă din fluxurile regionale, inclusiv Moldova, se află în prezent într-un „proces de reparație capitală periodică” și va fi repornită în primul trimestru al anului viitor.
„Aceasta înseamnă că, pe termen scurt, livrările către R. Moldova se bazează pe stocuri existente, pe alte rafinării regionale [...], iar pe termen mediu repornirea rafinăriei va consolida capacitatea de aprovizionare [...] cu produse petroliere și combustibil de aviație”, se arată în răspunsul ministrului Dorin Junghietu.
Aeroportul a preluat serviciile de la Lukoil-Moldova
La mijlocul lunii noiembrie, a fost semnat un contract de comodat, prin care terminalul petrolier Lukoil de pe Aeroport a fost transmis cu titlu gratuit în gestiunea Aeroportul Internațional Chișinău, a cărui fondator este Agenția Proprietății Publice – o instituție guvernamentală. Prevederile acordului pot fi însă extinse.
Captură de ecran de pe un video publicat de Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga” în care apare o mașină care alimentează cu combustibil aeronavele. Pe vehicul nu mai apare logo-ul Lukoil.
Astfel, Aeroportul Internațional de la Chișinău a preluat operațional alimentarea aeronavelor cu combustibil de tip Jet A-1 (kerosen) în principal din România.
Volumul anual de kerosen pentru alimentarea aeronavelor pe Aeroportul Internațional Chișinău oscilează între 90.000 și 100.000 de tone. În 2025, acest volum ar putea fi mai mare pe fondul creșterii numărului de călători și, respectiv, a rutelor aeriene.
În prezent, discuțiile pentru achiziționarea infrastructurii aeroportuare de aprovizionare cu combustibil de către partea moldovenească se află la etapa de „evaluare tehnico-financiară a activelor” și de „analiză juridică, inclusiv din perspectiva regimului sancțiunilor.”
Anterior, ministrul Dorin Junghietu s-a ferit să facă estimări în privința costurilor activelor, spunând că ele vor fi anunțate după ce vor realizate evaluările.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te